Transelectrica a întocmit documentul intitulat „Analiza estimativă și măsuri privind funcționarea în condiții optime a Sistemului Electroenergetic Național în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025”, care face parte din programul energetic pentru iarna 2023-2024.
Operatorul de transport și sistem a considerat atât un scenariu al unei ierni normale, cât și unul mai pesimist, în care iarna ar fi mai severă. În ambele scenarii, România va importa energie electrică, atât pe parcursul celor cinci luni analizate (noiembrie-martie), cât și în fiecare lună în parte.
Astfel, se estimează că producția de energie electrică din cele cinci luni va fi de 23,8 TWh, corespunzând unei puteri medii de 6.582 MW. În scenariul unei ierni normale, consumul național de energie electrică pe această perioadă este estimat la 24,67 TWh, ceea ce înseamnă că va fi necesar un import total de 816 GWh. În scenariul pesimist, consumul ar putea crește la 25,6 TWh, ceea ce ar impune importuri de aproape 1,8 TWh pentru a asigura necesarul de energie pe perioada iernii.
Conform scenariului pesimist, prognoza Transelectrica indică faptul că cele mai mari importuri ar putea fi necesare în luna decembrie, când deficitul de energie electrică ar putea ajunge la 636 GWh, ceea ce ar necesita importuri medii de 855 MW.
Sursele de energie electrică pe care ne bazăm
Din prognoza de producție de energie electrică reiese de la început că centralele pe cărbune vor avea un aport destul de limitat, mai ales în comparație cu nivelurile istorice. Din producția totală estimată de 23,85 TWh pe cinci luni, centralele pe cărbune ar urma să producă 2,9 TWh, corespunzând unei puteri medii de puțin peste 800 MW, echivalentul a nici trei grupuri dintre cele „clasice” de 330 MW din centralele din Oltenia.
În ordinea priorităților, primele trei surse de energie vor fi centralele pe gaze, inclusiv cele care furnizează energie termică pentru orașe, cu o producție de 6,05 TWh, urmate de hidrocentrale, cu 6 TWh, și centrala nucleară, cu 4,53 TWh. Producția parcurilor eoliene în cele cinci luni este estimată la 3,6 TWh, după care urmează cărbunele, iar la final sursele fotovoltaice (inclusiv parcurile mari și instalațiile prosumatorilor), cu 550 GWh.
„Analizând valorile estimate medii lunare și având în vedere evoluția producției interne de energie electrică din iernile anterioare, se observă că echilibrul între producție și consum va fi influențat direct de producția din surse regenerabile și că, în condiții meteorologice extreme (viscol, secetă pedologică, temperaturi extrem de scăzute etc.), vor exista perioade în care vârfurile de consum de energie electrică nu vor putea fi acoperite din producția internă.
În același timp, în cazul în care temperaturile mai ridicate din timpul iernii vor duce la o scădere a consumului de energie electrică, valorile importurilor și perioadele de neacoperire a vârfurilor de consum ar putea fi mai mici decât cele estimate”, precizează Transelectrica.
