La mai puțin de un trimestru de la intrarea în vigoare a obligativității utilizării e-Factura pentru toate activitățile comerciale ale firmelor, ANAF a descoperit deja primul caz de fraudă. Este vorba despre o interpretare greșită a legislației din neglijență, rea intenție sau o tentativă clară de evaziune fiscală? La provocările cu care se confruntă sistemul e-Factura după trei luni de funcționare au răspuns specialiștii EY, una dintre firmele de consultanță din Big Four. Potrivit lui Alexander Milcev, partener și coordonator al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică din cadrul EY România, compania a identificat o serie de probleme și dificultăți generate de e-Factura, care au condus deja la aplicarea a cel puțin patru sancțiuni din partea ANAF.
”Cu ocazia controlului derulat la un operator economic de pe raza județului Iași ce desfășoară activități de comerț cu ridicata al mărfurilor de uz gospodaresc și unelte provenite din importuri, inspectorii antifraudă au constatat că operatorul economic a declarat in sistemul RO e-Factura livrari de bunuri și prestări de servicii fără ca acestea să fie evidențiate în deconturile de TVA aferente perioadei la care au fost raportate.
(…) DGAF reamintește contribuabililor obligația de a respecta normele fiscale și contabile, subliniind importanța înregistrării corecte și la timp a tuturor tranzacțiilor economice. Controalele vor continua pentru a preveni evaziunea fiscală și a asigura un mediu concurențial echitabil” arată un comunicat ANAF, remis presei la finalul săptămânii trecute.
Una dintre greșelile frecvente comise de contribuabili vizează diferențierea între informațiile minime obligatorii și cele suplimentare necesare pentru transmiterea corectă a facturilor (precum: numărul comenzii, numărul contractului, codurile interne ale produselor, codurile NC etc.).
De asemenea, este esențială o aplicare coerentă și uniformă a regulilor e-Factura – de exemplu, modul de raportare a reducerilor comerciale, a costurilor sau taxelor suplimentare (precum SGR sau contribuția la fondul pentru mediu) în cadrul fișierului e-Factura. Lipsa unei abordări unitare în astfel de cazuri generează frecvent neînțelegeri între furnizori și clienți în procesul de emitere și înregistrare a documentelor.
În plus, dincolo de aceste neconcordanțe între partenerii comerciali, companiile se pot confrunta cu dificultăți legate de integrarea automată a e-Facturilor primite în sistemele ERP utilizate pentru procesare.
O altă provocare importantă este reconcilierea informațiilor din sistemul e-Factura cu decontul tradițional de TVA și cu cel precompletat în sistemul e-TVA. Recent, ANAF a publicat mai multe informări care prezintă fraude depistate ca urmare a comparației între aceste raportări (exemple: 20250404100427_com 368 4aprilie2025.pdf ; 20250327164739_com 341 27martie2025.pdf).
De asemenea, pot apărea întârzieri sau disfuncționalități în funcționarea platformei e-Factura, mai ales odată cu introducerea obligativității raportării facturilor B2C de la 1 ianuarie 2025, având o perioadă de tranziție până la 30 iunie.
Pentru a gestiona mai eficient aceste întârzieri, autoritățile intenționează să separe canalele de transmitere a facturilor B2C de cele B2B, prin integrarea automată cu SPV-ul.
Un lucru rămâne clar: sesizările de fraudă în cazul contribuabililor sunt strâns legate de modul în care aceștia aliniează informațiile transmise prin e-Factura cu cele din decontul clasic de TVA și decontul precompletat e-TVA.
