Premierul Ilie Bolojan pregătește un al doilea val de măsuri bugetare, care, deși motivate de nevoia de consolidare fiscală, riscă să afecteze grav instituții-cheie ale statului, în special autoritățile de supraveghere independente, precum ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).
Contextul general:
-
România se confruntă cu deficite bugetare semnificative și presiuni din partea Comisiei Europene pentru reforme structurale.
-
Bolojan a propus un pachet amplu de reduceri de cheltuieli care ar include:
-
Scăderea remunerațiilor și a numărului membrilor consiliului de conducere al ASF.
-
Reducerea cheltuielilor totale de personal cu până la 30%.
-
Riscuri majore pentru România:
1. Încălcarea normelor europene și internaționale
-
ASF este membru deplin în organisme europene precum:
-
ESMA (piață de capital)
-
EIOPA (asigurări și pensii)
-
IOSCO, IAIS, OCDE
-
-
Acestea impun standarde stricte de independență instituțională, atât juridică, cât și financiară.
-
Reducerea arbitrară a resurselor ASF încalcă aceste norme și poate duce la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României.
2. Risc de pierdere a influenței la nivel european
-
ASF are un rol esențial în negocierea și implementarea legislației secundare europene, prin participarea la:
-
Elaborarea ghidurilor tehnice
-
Stabilirea criteriilor de intervenție și supraveghere
-
-
Fără resursă umană calificată și stabilitate instituțională, România va deveni nepertinentă în discuțiile europene.
3. Eșec în proiecte strategice europene
ASF este implicată în implementarea unor inițiative-cheie:
-
MiCA (Markets in Crypto-Assets) – reglementarea criptoactivelor
-
DORA (Digital Operational Resilience Act) – reziliența digitală a sectorului financiar
-
ESAP (European Single Access Point) – centralizarea datelor financiare în UE
Toate necesită expertiză IT, juridică, economică și resurse bugetare semnificative.
Impact economic și social potențial:
-
O ASF slăbită și subfinanțată = o piață financiară nebancară vulnerabilă.
-
Asta înseamnă riscuri pentru consumatori: pierderi financiare, servicii nesigure, lipsă de transparență.
-
Piețele reglementate de ASF administrează active de 40 miliarde euro (≈12,4% din PIB) – impactul unei slabe supravegheri ar fi major.
Concluzie:
Oricât de necesare sunt reformele bugetare, acestea nu pot fi aplicate cu „toporul”, mai ales în cazul instituțiilor a căror independență este protejată prin reglementări europene și internaționale. În cazul ASF, tăierile propuse riscă să afecteze:
-
credibilitatea internațională a României,
-
capacitatea de adaptare la cerințele UE,
-
protecția consumatorului român.
O reformă coerentă trebuie să țină cont de statutul ASF ca autoritate independentă și de angajamentele internaționale ale României.
