Foamea de resurse a Guvernului nu se vede doar în scăderea ușoară a inflației sau în menținerea dobânzilor la cote ridicate, ci și în sumele din pensia celor peste 8,2 milioane de participanți care contribuie obligatoriu, cu 4,75% din salariu, la Pilonul II de pensii private. Cele șapte fonduri de pensii administrate privat au obținut anul trecut un randament de doar 5,7%, nivel modest atât față de 2023 (an cu performanțe record), cât și în comparație cu piețele pe care își investesc banii. Practic, acest rezultat a depășit inflația cu foarte puțin, ceea ce înseamnă un câștig real aproape inexistent.
Principala cauză a acestei evoluții dezamăgitoare este tocmai nevoia urgentă a Guvernului de a se împrumuta pentru a acoperi un deficit bugetar uriaș, ce s-a apropiat de 9% din PIB la finalul lui 2024. Dat fiind că 60% din activele gestionate de fondurile private de pensii (sumele virate de aproape toți angajații din țară) sunt plasate în titluri de stat românești, randamentele generale s-au situat mult sub creșterea medie a acțiunilor de pe BVB (al doilea loc ca pondere în plasamente) sau sub dobânzile oferite momentan de stat pentru finanțările pe care le obține.
Vezi AICI ce sumă ți-a generat fiecare fond de pensii, în funcție de unde ești înscris.
Situația este una simplă: în a doua parte a anului trecut, statul a început să se împrumute la dobânzi mult mai ridicate, de până la 8%, determinând scăderea substanțială a cotațiilor titlurilor emise anterior, pentru că investitorii caută permanent randamente mai mari și își vând deținerile cu dobânzi inferioare.
Având în vedere că portofoliile Pilonului II sunt constituite din titluri cumpărate la diferite momente, acestea au contribuit cu doar 3 puncte procentuale din randamentul total de 5,7%. În schimb, aproximativ 23% din active, plasate în acțiuni de pe BVB, au adus 2 puncte procentuale. Evoluția slabă a cotațiilor titlurilor de stat este confirmată și de Asociația pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR), care menționează că „de-a lungul lui 2024, condițiile politico-economice au creat volatilitate pe toate instrumentele financiare în care investesc fondurile de pensii private, afectând randamentul acestora. Valoarea titlurilor de stat ale României (unde Pilonul II plasează circa două treimi din active) a crescut cu doar 2% în 2024, conform indicelui I29114RO calculat de Bloomberg”.
Teoretic, obligațiunile emise de stat sunt considerate cel mai sigur tip de investiție, iar fondurile de pensii sunt obligate prin lege să direcționeze majoritatea activelor către împrumuturile guvernamentale. Practic, dacă deficitul nu este redus, fondurile se pot confrunta cu dificultăți serioase. Este esențial de înțeles că fondurile de pensii nu alocă 60% din active titlurilor de stat din propria inițiativă, ci pentru că legislația impune restricții privind ponderea altor forme de plasament (acțiuni, obligațiuni corporative). Totuși, chiar și fără aceste limite, obligațiunile suverane ar fi rămas, cel mai probabil, pe primul loc, datorită percepției generale conform căreia sunt cele mai sigure investiții.
Citește și: Românii se îngrămădesc să împrumute statul la dobânzi mult peste cele bancare. Reversul medaliei: tranzacții și lichiditate în scădere la bănci și fonduri de investiții
În acest context, dacă Guvernul nu va putea diminua deficitul, iar România riscă o retrogradare la categoria „junk” – ceea ce ar însemna imposibilitatea de a se mai împrumuta de pe piețe – fondurile de pensii private vor traversa o perioadă extrem de dificilă, posibil asemănătoare cu anul 2022, când pentru prima dată conturile contributorilor au înregistrat scăderi. Fără măsuri ferme de reducere a deficitului, costurile de finanțare ale statului vor crește și mai mult, amplificând fenomenul descris anterior. Iar dacă luăm în calcul și faptul că Bursa a început 2025 pe un trend descendent, perspectivele pentru următoarele luni nu sunt deloc favorabile.
Românii au peste 30 de miliarde de euro în conturile de pensii private
Cele șapte fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la finalul anului 2024 să administreze fonduri în valoare totală de 150,85 miliarde de lei (echivalentul a 30,3 miliarde de euro), cu 19% mai mult față de 2023, conform datelor oferite de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Din această sumă, aproape 30% reprezintă câștigul net rezultat în urma investițiilor făcute de administratori, adică 44,3 miliarde de lei (8,9 miliarde de euro) peste contribuțiile inițiale primite la administrare.
„În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, ceea ce înseamnă majoritatea populației active. Dintre aceștia, aproape jumătate (circa 4,2 milioane) contribuie lunar, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a cotei de asigurări sociale (CAS) de 25%. Banii din Pilonul II reprezintă al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare. Deja 720.000 de români au în contul personal din Pilonul II sume de peste 50.000 de lei fiecare”, precizează APAPR.
Pe întreaga perioadă de funcționare (2008-2024), fondurile de pensii private de la Pilonul II au înregistrat un randament mediu anual de 7,7%, net superior ratei medii anuale a inflației de 4,4% din aceeași perioadă, arată calculele APAPR.
