Peisajul rural european este marcat de tensiuni și proteste care se răspândesc din Olanda până în România, trecând prin țări precum Polonia, Germania, Franța și sudul continentului. Fermierii din aceste țări și-au exprimat nemulțumirile în legătură cu diverse probleme specifice, cum ar fi creșterea taxelor la motorină, concurența din partea importurilor ucrainene, reducerea utilizării pesticidelor, restricțiile privind deversările de azot sau gaze cu efect de seră și măsurile pentru conservarea biodiversității. Aceste proteste au apărut în contextul unor discuții tensionate la nivel european, în special la Bruxelles.
În Germania, scânteia care a declanșat protestele a fost eliminarea subvențiilor agricole legate de motorină din bugetul prezentat de guvernul lui Olaf Scholz pentru anul 2024, în decembrie 2023. Această decizie a fost percepută ca fiind dăunătoare pentru fermierii din țară și a generat un val de proteste în toată Germania. Unul dintre cele mai recente și semnificative proteste a avut loc pe 15 ianuarie și a adus câteva mii de tractoare care au blocat străzile din Berlin timp de câteva ore, un eveniment rar pentru Germania. Ministrul Finanțelor, Christian Lindner, a fost huiduit în timpul demonstrației pentru declarația sa cu privire la subvenții.
Fermierii din Europa, din țări precum Olanda, Germania, Polonia, Franța și România, se confruntă cu tensiuni și proteste semnificative, iar motivele acestor manifestații variază de la creșterea taxelor la motorină, concurența importurilor ucrainene, limitarea utilizării pesticidelor, reducerea deversărilor de azot sau gaze cu efect de seră, până la creșterea pârghiilor pentru conservarea biodiversității.
Guvernele europene au încercat să își calmeze fermierii printr-o serie de măsuri, dar nemulțumirile persistă. Printre motivele acestor proteste se numără faptul că fermierii simt că sunt neglijați în dezbaterea politică cu privire la inflație și criza energetică. Ei consideră că majorarea prețurilor la materiile prime și la energie a redus profitabilitatea multor ferme, în special a celor mici și tradiționale, care operează cu marje foarte mici de profit.
Fermierii se simt adesea neascultați și sub presiunea cerințelor de mediu și a concurenței, iar unele proteste devin din ce în ce mai agresive. Ei se tem că sunt văzuți ca beneficiari de subvenții și poluatori. Acesta este motivul pentru care au apărut pancarte împotriva companiei Tesla, percepută ca simbol al unei populații urbane care susține politici „verzi”, dar este considerată deconectată de realitățile agriculturii.
În Franța, fermierii au protestat împotriva reducerii ajutoarelor legate de Politica Agricolă Comună (PAC) și a altor politici de mediu. În Olanda, revolta fermierilor a dus la formarea unui nou partid, Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB), care a obținut rezultate semnificative în alegerile provinciale. În Belgia, fermierii din Flandra au protestat împotriva unui proiect care vizează reducerea emisiilor de azot și care amenință sectorul lor.
În Spania, fermierii au protestat împotriva costurilor crescânde de producție, a concurenței neloiale din partea importurilor și a cerințelor de mediu. Aceste tensiuni se manifestă în toată Europa și reflectă preocupările fermierilor cu privire la viitorul agriculturii și la impactul politicilor guvernamentale asupra industriei lor.
În România, fermierii sunt nemulțumiți de concurența importurilor ucrainene și cer măsuri pentru a promova producția locală și pentru a face față creșterii prețurilor la materii prime și la energie. Protests au paralizat căile de acces spre București și autoritățile se străduiesc să găsească soluții pentru calmarea situației.
Tensiunile din rândul fermierilor europeni pot continua și pot avea un impact semnificativ asupra politicilor agricole și de mediu din întreaga Uniune Europeană.