Magistrații din instanțe și parchete sunt convocați marți, 9 iunie 2026, în adunări generale, pentru a formula un punct de vedere față de proiectul noii legi a salarizării. Consultările au loc într-un context tensionat, marcat de nemulțumiri legate de posibile scăderi ale veniturilor și de acuzații privind o campanie publică de decredibilizare a puterii judecătorești.
CSM a convocat adunările generale
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis convocarea adunărilor generale ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, pentru ca magistrații să își exprime poziția atât față de proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și față de climatul public creat în jurul Justiției.
În paralel, Secția pentru procurori a CSM a decis convocarea adunărilor generale ale procurorilor, cu aceeași temă principală: impactul proiectului de salarizare asupra statutului magistraților și funcționării sistemului judiciar.
Magistrații acuză presiuni asupra puterii judecătorești
Reprezentanții sistemului judiciar reclamă faptul că, în ultima perioadă, puterea judecătorească ar fi fost supusă unor atacuri publice repetate, care ar contribui la scăderea încrederii în instituțiile de justiție.
Potrivit poziției exprimate în cadrul CSM, această situație a generat tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor, mai ales pe fondul volumului ridicat de muncă și al deficitului de personal cu care se confruntă instanțele și parchetele.
Legea salarizării, principalul motiv de nemulțumire
Proiectul noii legi a salarizării este privit cu îngrijorare de magistrați, care consideră că anumite modificări ar putea afecta statutul profesiei și independența puterii judecătorești. Nemulțumirile vizează în special posibilitatea diminuării veniturilor aflate în plată și modul în care noul cadru salarial ar putea fi aplicat.
Reacții și în alte domenii bugetare
Proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu a generat reacții doar în Justiție. Și alte categorii de angajați din sectorul public au semnalat riscul unor scăderi de venituri și au organizat forme de protest sau acțiuni de avertizare.
În cazul magistraților, miza depășește însă strict zona salarială. Judecătorii și procurorii susțin că discuția privește și statutul constituțional al puterii judecătorești, independența acesteia și capacitatea sistemului de a funcționa eficient într-un context deja afectat de lipsă de personal și presiune publică.
















