Localitățile cele mai afectate sunt în județele Botoșani (140 de localități), Iași (77), Alba (62), Gorj (35), Vrancea (21), Bacău (19), Neamț (17), Galați (16), Hunedoara (12), Vaslui (10), Olt și Argeș (câte opt localități).
De asemenea, în 251 de localități care nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar surse individuale, fântânile sunt secate, afectând comunitățile din cauza secetei. Majoritatea localităților afectate se află în județele: Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Iași și Galați. Cele mai afectate rămân localitățile din județele: Botoșani (144 de localități, inclusiv parțial Municipiul Dorohoi), Vaslui (61), Neamț (12), Iași (7) și Suceava (9).
Conform ANAR, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare a ajuns la 79,77%, o ușoară scădere față de săptămâna trecută, când era de 80%.
În prezent, se menține un volum de apă de aproximativ 3,46 miliarde de metri cubi (mc) pentru a asigura necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.
În aceste condiții, specialiștii ANAR estimează că, la sfârșitul lunii iulie, coeficientul de umplere în cele 40 de principale lacuri de acumulare, care au un rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrie și în producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, va fi de aproximativ 77%.
Următoarele sectoare de râuri (57 față de 12 cât erau săptămâna trecută) se situează sub debitele medii ale lunii: 6 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (județul Gorj) și pe râul Buzău (județul Buzău), se află în faza de atenționare-avertizare pentru folosințele populației și industriei; 9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Olt (județul Harghita) și pe râul Ialomița (județele Ialomița și Brăila), se află în treapta 1 de restricții pentru folosințele de irigații; 2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare și pârâul Vadasz (județul Covasna), se află în treapta 2 de restricții pentru folosința pisciculturii.
De asemenea, 30 de sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (județul Brăila), râul Călmățui (județele Brăila și Buzău), râul Olt (județul Brașov), pârâurile Homorodul Mare, Fîșag (județul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Ojdula, Cașin, Turia, Mărtineni, Borviz, Zăbala, Mărcușa, Fundul Piriului (județul Covasna), se află în treapta a treia de restricții pentru folosințele de irigații și piscicultură.
În același timp, Acumulările Pârcovaci și Hălceni (județul Iași), Acumularea Cal Alb (județul Botoșani) și Acumularea Mânjești (județul Vaslui) se află în treapta a treia de restricții pentru folosințele populației, industriei, irigațiilor și pisciculturii.
Conform datelor ANAR, din totalul celor 120 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la o singură secțiune s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor cantitative, în bazinul Argeș-Vedea (stația hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmbovița influențat de orarul de funcționare al CHE Clăbucet).
Ca măsuri suplimentare pentru asigurarea apei destinate folosințelor din aval, din acumularea Siriu, aflată în administrarea Apele Române Buzău-Ialomița, se evacuează în prezent un debit suplimentar zilnic mediu de 5,3 mc/s, o cantitate mai mare decât debitul afluent (cel care intră în lac), respectiv de 1,9 mc/s. „Această măsură este luată pentru asigurarea folosințelor din aval, conform autorizațiilor de gospodărire a apelor”, precizează sursa citată.
În plus, ca urmare a solicitării părții române către Republica Moldova, grupul operativ tehnic de la acumularea Stânca-Costești a aprobat și executat majorarea debitului evacuat din acumulare, de la 38 mc/s la aproximativ 60 mc/s pentru o perioadă de șapte zile. „Partea română și cea din Republica Moldova vor monitoriza situația debitelor afluente (care intră în acumulare) în vederea pregătirii manevrelor ulterioare. Din partea României, lucrarea este exploatată în condiții de siguranță de colegii noștri de la Exploatarea Complexă Stânca-Costești”, notează sursa citată.
O altă măsură se referă la finalizarea reparației conductei de la priza de rezervă a barajului Stânca-Costești pentru a asigura resursele de apă atât pentru alimentarea cu apă a județului Botoșani din această sursă, cât și pentru folosințele de irigații deservite de aceasta.
„Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost în scădere, având valoarea de 4.000 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s). Conform prognozei INHGA, se estimează că debitele Dunării vor fi staționare la intrarea în țară și vor ajunge în jurul valorii de 4.000 mc/s. În acest moment, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă, întrucât astăzi mai există o diferență de nivel de 2,72 metri până la aplicarea treptei I de restricții. Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populație pentru utilizarea rațională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populației”, menționează ANAR.
În viziunea experților, planurile de restricții în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu.
Ca soluții individuale de economisire a apei, acolo unde există această posibilitate, se recomandă alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol.
