Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, care reunește în prezent 29 de state, a fost un pas mult așteptat către o Uniune Europeană mai prosperă, mai unită și mai sigură, a declarat luni președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul legislativului de la Strasbourg, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la semnarea acordului ce a stat la baza creării Spațiului Schengen, informează Agerpres.
„Sâmbătă, 14 iunie, am celebrat 40 de ani de la semnarea acordului care a pus bazele Spațiului Schengen – o realizare esențială pentru unitatea, cooperarea și libertatea europeană. Ceea ce a debutat în 1985 cu doar cinci state a evoluat în cea mai extinsă zonă de liberă circulație din lume, simplificând viața a peste 400 de milioane de persoane din Uniunea Europeană, precum și din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția”, a afirmat Metsola în discursul său.
Președinta Parlamentului European a menționat că Spațiul Schengen permite zilnic unui număr de 3,5 milioane de oameni să treacă frontierele în mod liber și susține economia europeană prin înlesnirea comerțului între țări, contribuind astfel la o funcționare mai eficientă a pieței unice.
„Totodată, Schengen contribuie la siguranța noastră printr-o cooperare consolidată între autoritățile de poliție, vamale și de frontieră, în vederea protejării granițelor și combaterii infracționalității. În întreaga lume, zona Schengen este admirată drept un exemplu concret și vizibil al reușitei colaborării europene”, a adăugat Metsola.
Ea a subliniat, de asemenea, că menținerea și întărirea Spațiului Schengen necesită angajamentul continuu al cetățenilor europeni și a precizat că Parlamentul European va colabora activ cu statele membre și instituțiile europene pentru modernizarea și consolidarea acestui spațiu de liberă circulație.
Tomas Tobe, reprezentant al Partidului Popular European (PPE), a subliniat că Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene, aducând libertate, prosperitate și oportunități pentru milioane de cetățeni, dar a atras atenția și asupra provocărilor actuale legate de migrație și securitatea frontierelor.
Birgit Sippel, eurodeputată din grupul S\&D, a criticat reintroducerea temporară a controalelor la frontiere de către unele state membre, considerând că această practică nu soluționează problemele, ci doar le camuflează.
Fabrice Leggeri (Patrioți pentru Europa) și Nicola Procaccini (Conservatorii și Reformiștii Europeni) au denunțat aplicarea arbitrară a regulilor Schengen de către unele state, în timp ce Malik Azmani (Renew) a subliniat că soluția nu constă în ridicarea de bariere, ci în consolidarea cooperării interne și externe.
În intervenția sa, Terry Reintke, membră a Verzilor, a criticat decizia guvernului german condus de cancelarul Friedrich Merz privind reintroducerea controalelor la frontiere, afirmând că Spațiul Schengen trebuie să rămână „o promisiune de libertate”.
Pernando Barrena Arza, din grupul Stângii, a apreciat că zona europeană de liberă circulație Schengen este una dintre cele mai tangibile și semnificative realizări ale Uniunii Europene.
Rene Aust, reprezentant al grupului Europa Națiunilor Suverane, a afirmat că cei 40 de ani de existență ai Spațiului Schengen reflectă o revenire la normalitate. El a subliniat importanța evitării abuzurilor interne și a apărării eficiente împotriva celor externe.
