Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a dezvăluit că intenționează să convingă Comisia Europeană să prelungească derogările acordate fermierilor cu privire la rotația culturilor și utilizarea zonelor neproductive până în anul 2024. Această demers vine în contextul în care România respectă standardul Uniunii Europene de alocare de 4% pentru terenurile neproductive, având aproximativ un milion de hectare în acest caz, alături de alte 850.000 de hectare de-a lungul canalelor de irigații și de desecare.
„Am solicitat la Consiliul Agricultură și Pescuit la care am participat prelungirea derogării și pentru anul 2024 pentru toți fermierii de la implementarea cerințelor privind rotația culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), pentru a nu avea probleme ca terenul agricol din România să fie lăsat pârloagă, întrucât așa cum este transpus în Regulament, cred că nu este corect ca pârloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului”, a menționat ministrul Agriculturii.
El a subliniat că, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), va elabora un studiu pe care îl va înainta Comisiei Europene, având în vedere posibilitatea modificării regulamentului european pentru a permite adaptarea acestuia la specificul fiecărei țări.
„Împreună cu ASAS, suntem în faza de elaborare a unui studiu cu care voi merge la Comisia Europeană și voi încerca să îi conving că ar trebui modificat acest regulament astfel încât să se aplice pe țară, pentru că România în momentul de față deține aproape un milion de hectare neproductive și mai mult de atât, de-a lungul canalelor de irigații și de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pârloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de teren arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pârloagă și 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecție și fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigații și de desecare”, a explicat Florin Barbu.
În ceea ce privește importurile de cereale din Ucraina, Florin Barbu a menționat că s-a semnat un acord cu Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia pentru prelungirea restricțiilor până la 31 decembrie 2023.
„Am semnat la Varșovia un acord prin care toate cele cinci state afectate de război solicită prelungirea importurilor de cereale din Ucraina până la sfârșitul anului, iar lucru acesta se află deja în analiza Consiliului European. În perioada aceasta la Bruxelles este o perioadă de vacanță, dar sunt convins că începând cu data de 28 august se vor reîntâlni și aceste probleme urgente pentru fermieri vor fi puse pe tapet. Săptămâna viitoare voi avea din nou o videoconferință cu colegii mei din cele cinci state, unde se vor discuta cele două subiecte pe care le-am avut în Consiliul de Miniștri, respectiv derogarea de la a nu lăsa 4% teren pârloagă în România și prelungirea interdicțiilor pentru importurile de cereale din Ucraina”, a spus el.
Cu privire la sprijinul financiar pentru exportul de cereale din România, Florin Barbu a menționat că a solicitat Comisiei Europene acordarea unui sprijin de 30 de euro pe tonă pentru a compensa costurile crescute ale transportului, dat fiind aglomerația din Portul Constanța și majorarea prețurilor de transport pentru fermierii români.
„Știm că Portul Constanța a fost destul de aglomerat, iar cheltuielile cu transportul ale fermierilor români au crescut foarte mult. De aceea am solicitat comisarului inclusiv acordarea unui sprijin de 30 euro pe tona de cereale pentru exportul cerealelor din România, având în vedere creșterea prețurilor la transport pentru fermierii români. Putem vedea pe bursă că prețul unei tone de cereale este de 200 de euro, iar aproape 50-60 euro reprezintă costuri cu transportul, diferența fiind foarte mare față de anii precedenți. Astfel, în Consiliul de miniștri, din data de 17 sau 18 septembrie voi reveni cu această solicitare. Consider că suntem îndreptățiți, ca stat, să dăm fermierilor români acest ajutor, dacă aproape 70% din tranzitul cerealelor din Ucraina s-a mutat pe teritoriul României”, a explicat el.
În final, Florin Barbu a menționat că se ia în considerare adăugarea a două noi produse, mierea și uleiul, la lista de interdicții în ceea ce privește importurile, pentru a proteja fermierii și producătorii români de concurența neloială. În cazul în care Comisia Europeană nu prelungește interdic
