În februarie, România a înregistrat cea mai înaltă valoare a indicelui armonizat al prețurilor de consum (un indicator al inflației care permite comparații ale inflației la nivel european) din UE, de 7,1%, fiind urmată de Islanda (5,3%). Cele mai mici rate ale inflației le-au avut Letonia, Danemarca și Italia (sub 1% fiecare), conform datelor Eurostat.
Este adevărat că fiecare țară calculează inflația în mod diferit, deoarece obiceiurile de consum variază de la o țară la alta.
Atunci când evaluează creșterile de prețuri, Institutul Național de Statistică nu se concentrează doar pe mărfurile aflate pe rafturile magazinelor, ci și pe importanța acestora în consumul nostru.
În ultimii 10 ani, perioadă pe care HotNews a investigat-o, acest consum s-a schimbat semnificativ. De exemplu, Marea Britanie ia în considerare în calculul inflației prețul plăcintelor cu fructe și al gogoșilor, iar Franța atunci când evaluează inflația se concentrează asupra prețurilor pulpelor de broască, a melcilor, dar și a serviciilor sexuale.
Cele mai semnificative schimbări în ceea ce privește importanța pe care o acordăm elementelor din lista INS sunt: costurile hotelurilor în vacanțe (care au crescut de 72 de ori în 10 ani), urmate de îmbrăcăminte (în special țesături, cu o creștere de 8 ori a ponderii cheltuielilor în coșul de consum), mașini de spălat și lapte (ponderi mai mari cu peste 3 ori).
Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale ponderilor în coșul de consum sunt la zahăr, pâine și călătoriile cu trenul, a căror impact în consum s-a redus la aproape jumătate față de 2013. Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obținute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) și reflectă structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor și pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Anual, aceste ponderi sunt analizate și actualizate în funcție de modificările în comportamentul de consum al populației.
