Impactul slăbirii economiei germane afectează în mod direct cele mai mari țări din Europa de Est. România se află într-o poziție relativ mai favorabilă decât Ungaria și Polonia, datorită absorbției ridicate a finanțării de la Fondul de Redresare. În timp ce Ungaria și Polonia întâmpină dificultăți în ceea ce privește alocarea fondurilor de la Fondul de Redresare și Reziliență, Bucureștiul a reușit să-și îmbunătățească absorbția fondurilor UE în 2022 comparativ cu anii precedenți.
În ciuda contextului economic dificil, România a reușit să atragă peste 22% din finanțarea prin PNRR, cu o valoare totală de 30 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 15 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă redusă, iar 14,2 miliarde de euro sunt subvenții. Concentrându-se pe tranziția verde și pe transformarea digitală a economiei, România a depășit media de 17% valabilă la nivelul UE în 2022 în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor de la Fondul de Redresare.
Declinul continuu al producției industriale din Germania și contracția generală a economiei cu 0,3% în 2023 au efecte negative asupra economiilor Europei de Est, reducând comenzi și exporturi. Germania, care reprezintă cea mai puternică economie din zona euro, este un partener comercial esențial pentru țările din Europa de Est, generând între o cincime și un sfert din exporturile acestora.
Ungaria se confruntă cu cele mai mari dificultăți, având un parteneriat tensionat cu Bruxelles-ul. Exporturile din Ungaria au înregistrat o scădere de 20% în decembrie față de anul precedent, iar guvernul a obținut doar o parte din finanțarea disponibilă de la Fondul de Coeziune al UE. În Polonia, PIB-ul a crescut marginal în trimestrul al patrulea al anului 2023, iar țara se pregătește să încaseze finanțarea promisă de la PNRR.
România, deși a evitat contracția economică în 2023, trebuie să întreprindă reforme, cum ar fi accelerarea închiderii minelor de lignit și investițiile în infrastructura de stocare a energiei.
