“23% din salariații din sectorul privat din România sunt plătiți cu salariul minim. Doar 2 din 10 salariați din România au salarii peste salariul mediu brut pe țară, rata de sărăcie în muncă este una din cele mai ridicate din Europa, la fel ca și inegalitatea veniturilor obținute din muncă. În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București. 26% din salariații din România își au locul de muncă în București”.
Astfel este prezentată situația salarială din România de către BNS.
Conform BNS, salariul minim nu asigură un trai decent, fiind echivalent mai degrabă cu un nivel de subzistență. Prin urmare, următorul pas necesar pentru o economie sănătoasă constă în documentarea și implementarea conceptului de salariu adecvat de trai (SAT).
“Întrucât salariile minime nu permit întotdeauna un trai decent, multe companii multinaționale private s-au angajat, ca la nivelul tuturor operațiunilor lor globale (jurisdicții fiscale diferite, facilități de producție, lanțuri de producție, etc) să plătească salarii mai mari decât cele minime legale, în esență, salarii adecvate de trai. În lipsa unui standard a ceea ce înseamnă nivel adecvat de trai, acest angajament rămâne unul strict declarativ.
Introducerea SAT ar determina un efect pozitiv semnificativ la nivelul creșterii economice, dar și la nivelul veniturilor colectate de stat.
Potrivit estimărilor World Economic Forum, o generalizare la nivel global a Salariului de trai adecvat ar contribui cu o creștere a Produsului Intern Brut Global cu 4,6 mii de miliarde anual . Raportat la PIB-ul global al anului 2023 – potrivit datelor Băncii Mondiale de 106,17 mii de miliarde de dolari, SAT global ar contribui cu o creștere efectivă de 4,33% a PIB-ului global”, arată BNS.
Pe baza acestui procent alianța sinficală a făcut o primă estimare a ceea ce ar însemna pentru economia României generalizarea SAT.
“PIB-ul anului 2023 , conform statisticilor Băncii Mondiale s-a situat în România la nivelul de 350,77 miliarde dolari. Prin urmare, potrivit estimării la nivel global dar localizată pentru România, o generalizare a SAT ar putea aduce o creștere de PIB de 15,18 miliarde de dolari, care raportată la ponderea veniturilor totale în PIB (32,6% în 2024), ar însemna venituri bugetare suplimentare anuale de 4,95 miliarde dolari, respectiv aproximativ 1,4% din PIB. În realitate, contribuția în cazul României ar putea fi mai mare, întrucât țările mai puțin dezvoltate (non-OECD) tind să aibă salariile minime mult mai mici decât un nivel de referință SAT, iar ponderea salariaților cu venituri mici în masa salarială (prin urmare și raportul de sărăcie în muncă) este semnificativ mai mare decât în cazul statelor dezvoltate “, arată BNS.
Iată diferențele, ala cum le-a prezentat BNS:
Estimarea unui nivel minim, dar decent, al standardului de viață într-o anumită economie are legitimitate doar dacă se stabilește în colaborare cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante, precum companiile și salariații. BNS precizează că, referitor la dialogul social, Organizația Internațională a Muncii (OIM – n.red.) subliniază necesitatea ca reprezentanții angajaților (sindicatele) și ai angajatorilor (companiile) să fie consultați și implicați de la început până la final în definirea metodologiilor, astfel încât acestea să fie adoptate la nivel național.
România se află încă semnificativ sub media Uniunii Europene pentru majoritatea indicatorilor sociali monitorizați. În ultimul deceniu, creșterea economică a reușit doar în mod marginal să reducă inegalitățile economice și sociale, acestea continuând să se adâncească, iar statul s-a dovedit incapabil să-și protejeze cetățenii aflați în dificultate prin intermediul transferurilor sociale, mai subliniază BNS.
„Remunerarea salariaților ca % din PIB continuă să fie în România cu peste 10 puncte procentuale mai redusă decât media UE, din 2016 până în prezent România nu a reușit să reducă diferența față de media UE, în 9 ani nu am schimbat nimic în modul de distribuire a valorii adăugate. Inegalitățile salariale trebuie să se reducă, iar introducerea conceputului de salariu adecvat de trai ar reprezenta un prim pas important pentru a repara măcar parțial inechitățile și inegalitățile din piața muncii din România”, conchide alianța sindicală.
