Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind sărăcia în România pentru anul 2024, relevând că aproximativ 19% din populația rezidentă trăia în condiții de sărăcie relativă. Aceasta înseamnă că aproape unul din cinci români trăia în gospodării cu venituri mai mici de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Față de anul precedent, rata sărăciei relative a scăzut cu 2,1 puncte procentuale, iar numărul persoanelor afectate a scăzut cu 375.000, ajungând la 3,595 milioane de persoane.
Analiza pe sexe arată că femeile sunt afectate într-o proporție ușor mai mare decât bărbații, cu o rată a sărăciei de 19% față de 18,9%. Grupurile cele mai vulnerabile sunt copiii (0-17 ani), cu o incidență a sărăciei de 26,2%, și tinerii între 18 și 24 de ani, cu 22,2%. De asemenea, gospodăriile cu minori și tineri dependenți prezintă un risc mai mare de sărăcie, rata fiind de 22,6%, cu 8,6 puncte procentuale peste gospodăriile fără astfel de membri.
Transferurile sociale, cum ar fi pensiile, joacă un rol crucial în reducerea sărăciei. Fără aceste ajutoare, 41,4% din populație s-ar situa sub pragul sărăciei relative, cu impact major asupra persoanelor vârstnice, dintre care 84,8% ar fi afectate. Această situație este valabilă și pentru grupa de vârstă 55-64 de ani, unde riscul este de 43,6%.
În ceea ce privește deprivarea materială și socială severă, rata acesteia a fost în 2024 de 17,2%, afectând 3,266 milioane de persoane. Femeile sunt mai afectate decât bărbații, reprezentând 52,9% din totalul persoanelor în această situație. Grupurile cele mai vulnerabile la deprivare sunt copiii și persoanele vârstnice, cu incidențe de 21,2%, respectiv 19,6%.
Pe segmentul ocupării, 615.000 de persoane până în 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, adică adulți care au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor. Procentul a scăzut față de 2023, dar femeile sunt mai afectate, cu 5% față de 3,6% în cazul bărbaților.
Indicatorul riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9% în 2024, reprezentând 5,3 milioane de persoane, în scădere față de anul precedent. Femeile sunt din nou mai expuse, iar cele mai ridicate rate se înregistrează la copii și tineri. Riscul este mai redus la persoanele adulte între 25 și 49 de ani. Gospodăriile cu copii dependenți prezintă un risc mai ridicat decât cele fără copii.
Distribuția regională evidențiază zone cu risc crescut, cum ar fi regiunea Sud-Est (39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%), în timp ce regiunea București-Ilfov are cea mai mică rată, de doar 12%.
Aceste date indică o ușoară îmbunătățire a situației economice a populației, dar și faptul că anumite grupuri și regiuni rămân vulnerabile și necesită măsuri adecvate pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale.
