Creșterea accelerată a datoriei publice pune presiune pe salariile și pensiile din sistemul privat, care vor rămâne înghețate pentru o perioadă îndelungată, conform prevederilor din Ordonanța Trenuleț. Cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor indică un nivel alarmant al îndatorării statului: în februarie 2025, datoria guvernamentală a urcat la 990,84 miliarde lei, față de 964,3 miliarde în ianuarie.
Ca pondere în produsul intern brut, datoria a crescut de la 54,8% la 56,3%, potrivit calculelor făcute pe baza PIB-ului estimat în Notificarea fiscală din aprilie. Valoarea datoriei pe termen mediu și lung a ajuns la 912,8 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 78 miliarde lei, ambele în creștere față de luna precedentă.
Statul s-a finanțat în principal prin titluri de stat, care reprezintă 811,6 miliarde lei din totalul datoriei. Împrumuturile directe însumează 161,16 miliarde lei. În ceea ce privește moneda, 470 miliarde lei reprezintă datorie în lei, 413,56 miliarde în echivalent euro și 104,75 miliarde în echivalent dolari.
Defalcat, datoria administrației publice centrale a crescut în februarie la 966,36 miliarde lei, din care 888,36 miliarde reprezintă datorii pe termen mediu și lung. Sumele sunt împărțite preponderent în lei (450,78 miliarde) și în euro (408,31 miliarde echivalent). Administrațiile locale au datorii însumând 24,47 miliarde lei, aproape integral contractate pe termen lung.
Datoria internă a ajuns la 493,79 miliarde lei (28,1% din PIB), în timp ce componenta externă a urcat la 497,05 miliarde lei (28,2% din PIB). Cea mai mare parte a datoriei externe aparține administrației centrale – 491,72 miliarde lei, restul fiind datorii ale autorităților locale.
Depășirea pragului de 50% din PIB atrage măsuri fiscale automate, în conformitate cu legislația în vigoare. Guvernul este obligat să prezinte un plan de reducere a datoriei și să explice public cauzele deteriorării indicatorilor bugetari. Până la scăderea datoriei sub acest prag, sunt interzise inițiativele de cheltuieli suplimentare sau politici fiscale care ar putea duce la adâncirea deficitului.
Legea permite doar cheltuieli esențiale – cofinanțări de proiecte europene și obligații legale precum pensiile și salariile stabilite prin acte normative. În cazul în care datoria va continua să crească și va depăși alte praguri (55%, 60%, 65% din PIB), legislația prevede măsuri suplimentare, de la restricționarea angajărilor în sectorul public până la majorări de venituri și reduceri suplimentare de cheltuieli, toate menite să readucă stabilitatea financiară a statului.
