Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au fost păstrate nemodificate nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Această decizie a fost în concordanță cu așteptările experților, care anticipau că BNR nu va modifica dobânzile, în ciuda riscurilor economice generate de incertitudinea fiscală și de potențialele măsuri suplimentare de taxare după alegeri, precum și din cauza riscurilor inflaționiste ce provin din deprecierea recentă a leului.
Principalele aspecte evidențiate de conducerea BNR sunt următoarele:
- Rata anuală a inflației a scăzut mai puțin decât s-a anticipat, ajungând la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie. Această scădere a fost influențată în principal de ieftinirea combustibililor și energiei, care a compensat parțial accelerarea creșterii prețurilor alimentelor. Pe trimestrul I 2025, inflația anuală a scăzut mai puțin decât se estima, în condițiile în care reducerea prețurilor la combustibili, tutun și componente non-alimentare a fost parțial contrabalansată de creșterea prețurilor energiei, celor administrate și a alimentelor procesate.
- Inflația CORE2 ajustată a continuat să scadă în trimestrul I 2025, însă într-un ritm mai lent decât previzionat, ajungând în martie la 5,2%. Această evoluție a fost influențată de efectele dezinflaționiste ale componentelor non-alimentare și scăderea prețurilor la importuri, în timp ce creșterea prețurilor unor mărfuri agroalimentare și transferul costurilor salariale asupra prețurilor de consum au avut un efect opus.
- Datele preliminare arată o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de o ușoară creștere anticipată, iar dinamica anuală a PIB a scăzut la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024. Evoluțiile sectoriale au fost mixte: vânzările cu amănuntul au încetinit considerabil, serviciile către populație au scăzut în primele două luni, iar construcțiile au înregistrat o creștere semnificativă, în special în segmentul rezidențial și al construcțiilor inginerești. În schimb, producția industrială a scăzut puternic, iar exporturile au înregistrat o deteriorare accentuată față de importuri, ceea ce a dus la o creștere rapidă a deficitului comercial și a celui de cont curent.
- Pe piața muncii, numărul salariaților a crescut în ianuarie-februarie 2025, iar rata șomajului BIM s-a redus în primul trimestru al anului, după ce în semestrul II 2024 s-a menținut la 5,7%. Salariile brute nominale au încetinit ritmul de creștere, dar au rămas la un nivel de două cifre, iar costul salarial unitar din industrie a crescut. Totuși, sondajele din aprilie indică o scădere a intențiilor de angajare pe termen scurt și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
- Condițiile financiare au fost stabile în aprilie, dar ulterior au fost puternic afectate de contextul electoral și de tensiunile politice, care au generat incertitudini și au sporit îngrijorările investitorilor legate de consolidarea bugetară și situația macroeconomică. Astfel, după alegerile prezidențiale, cotațiile pieței monetare interbancare și randamentele titlurilor de stat au crescut semnificativ, iar cursul leu/euro și leu/USD s-au apreciat în mod notabil, influențate și de întărirea dolarului pe piețele globale.
- Creditul acordat sectorului privat a încetinit în martie 2025, ajungând la o creștere anuală de 9,2%, de la 9,4% în februarie, ca urmare a încetinirii creditării societăților nefinanciare, parțial compensată de avansul creditelor pentru populație, în special cele pentru locuințe în lei. Ponderea creditului în lei în totalul creditului privat a continuat să crească ușor, atingând 70% în martie.
- În contextul electoral prelungit și al tensiunilor politice, au crescut ieșirile de capital sub diverse forme, afectând lichiditatea pieței, ratele dobânzilor, oferta-valutară, rezervele valutare ale României și cursul leului.
BNR a aprobat Raportul asupra inflației din mai 2025, care include date până la 30 aprilie 2025. Prognoza indică o evoluție fluctuantă a inflației până în trimestrul III 2025, influențată de efecte de bază și de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ulterior, inflația va scădea gradual pe o traiectorie mai ridicată decât cea anterioară, ajungând marginal sub limita superioară a țintei în trimestrul I 2026, unde va rămâne relativ constantă.
Scăderea inflației va fi susținută de efectele dezinflaționiste de bază, de încetinirea creșterii prețurilor importurilor și ajustarea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, dar va fi amânată de efectele decalate ale deficitului de cerere agregată, care se așteaptă să crească moderat în 2025 și să se reducă lent ulterior.
Riscuri majore vin din evoluția prețurilor energiei și alimentelor, influențate de cotațiile materiilor prime și măsurile comerciale ale țărilor dezvoltate, care pot afecta prețurile internaționale. Alte incertitudini importante țin de politica fiscală și cea de venituri, în contextul politic intern, execuției bugetare din primele trei luni și necesității consolidării bugetare conform angajamentelor cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv.
Absorbția fondurilor europene, în special din programul Next Generation EU, este vitală pentru atenuarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale contextului geopolitic, precum și pentru reformele structurale și tranziția energetică.
Riscuri și incertitudini majore pentru activitatea economică și evoluția inflației provin și din mediul extern, inclusiv războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, politicile comerciale ale SUA și răspunsurile altor state, precum și deciziile de politică monetară ale BCE, Fed și băncilor centrale din regiune.
BNR urmărește atent aceste evoluții și este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a-și îndeplini obiectivul principal de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, menținând și stabilitatea financiară.
