România are șansa de a deveni gazda celei mai mari fabrici de inteligență artificială din Europa, printr-un proiect strategic înaintat oficial Comisiei Europene. Inițiativa este concepută pentru a sprijini întreaga regiune a Mării Negre.
Țara noastră se alătură cursei europene pentru leadership tehnologic, propunând un proiect de amploare în domeniul inteligenței artificiale. Guvernul a informat în mod oficial autoritățile de la Bruxelles despre intenția de a construi o fabrică de AI de ultimă generație. Proiectul are potențialul de a transforma România într-un centru regional de inovare și excelență tehnologică. Inițiativa aparține Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și beneficiază de susținerea mai multor țări din zona Mării Negre.
Executivul își propune construirea unei fabrici AI de nivel înalt
România a transmis oficial Comisiei Europene propunerea de a găzdui o fabrică de inteligență artificială de mari dimensiuni, parte a unui demers strategic european.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a confirmat această inițiativă printr-un comunicat. Potrivit documentului, fabrica va purta denumirea Black Sea AI Gigafactory și se dorește a fi unică în peisajul tehnologic european.
Această unitate ar urma să devină un centru esențial pentru dezvoltarea tehnologică a regiunii Mării Negre. Obiectivul principal este de a furniza infrastructură modernă de calcul pentru România, Republica Moldova, Ucraina și Turcia. Autoritățile subliniază că proiectul urmărește întărirea cooperării și inovării în spiritul valorilor europene.
„Proiectul depus nu înseamnă doar construirea unei AI Giga Factory în România, ci și facilitarea accesului la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova și pentru statele din zona Mării Negre – în special Ucraina şi Turcia – care au exprimat sprijin clar pentru această nevoie comună.
Această iniţiativă reprezintă transpunerea valorilor europene în zona Mării Negre: cooperare, inovaţie, suveranitate tehnologică, securitate cibernetică, incluziune și reziliență.
Ne dorim ca nicio țară din regiune să nu fie lăsată în urmă. Nu ridicăm doar o fabrică de AI, ci construim fundația unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în unitatea europeană comună”, a declarat ministrul interimar Bogdan Ivan.
Amplasamentele propuse: Cernavodă și Doicești
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice din România. Prima fază se va desfășura la Cernavodă, iar a doua este programată la Doicești. Cele două locații au fost alese în baza avantajelor energetice, digitale și logistice.
Cernavodă dispune de o infrastructură nucleară existentă, dar și de acces rapid la rețele europene de comunicații prin fibră optică și cabluri submarine.
La Doicești, zona industrială este adaptată pentru integrarea celor mai noi tehnologii, inclusiv pentru co-localizarea cu reactoare modulare mici (SMR). Aceste condiții pot transforma România într-un hub regional de vârf pentru AI.
Energie curată pentru performanță maximă
Inițiativa este susținută de un mix energetic curat, cu o capacitate totală estimată de până la 1.500 MW. Alimentarea fabricii va proveni în principal din surse nucleare, cu emisii zero de carbon, susținând astfel activitățile de calcul intensiv.
Autoritățile consideră că acest model energetic poziționează România ca un viitor nod strategic european pentru infrastructura AI.
Potrivit datelor oficiale, proiectul se evidențiază la nivel continental prin resursele și capacitățile unice propuse.
Facilitățile includ acces direct la energie nucleară și integrare în rețele digitale de mare viteză din Europa. Această combinație între infrastructura energetică și cea digitală este menită să susțină dezvoltarea regională.
„România propune o soluţie unică în Europa, datorită facilităților oferite: la Cernavodă – alimentare directă din surse nucleare și conectare la rețele optice europene prin fibră și cabluri submarine; la Doicești – sit industrial compatibil cu SMR, sistem de răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză”, se menționează în comunicat.
Securitatea cibernetică, un pilon fundamental
Securitatea digitală este un element central al proiectului. România dispune de o expertiză solidă în acest domeniu, consolidată prin activitatea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), cu sediul în București.
Această componentă va beneficia de resursele și experiența existente pentru a proteja infrastructurile critice.
Având în vedere intensificarea atacurilor informatice, capacitatea de apărare cibernetică este considerată esențială.
Oficialii subliniază că securitatea va fi tratată ca o prioritate în paralel cu dezvoltarea tehnologică, iar proiectul contribuie totodată la creșterea autonomiei digitale a Uniunii Europene.
Impact regional și susținere internațională
Dincolo de avantajele directe în materie de tehnologie, proiectul este gândit ca un catalizator pentru inovație în Europa Centrală și de Est. Inițiativa poate accelera procesele de digitalizare și reconstrucție în Ucraina.
Republica Moldova, Serbia, Turcia și alte state din regiune vor beneficia de acces extins la servicii avansate de AI.
Potrivit comunicatului oficial, România reafirmă prin acest demers angajamentul față de valorile europene și voința de a susține dezvoltarea digitală a întregii regiuni.
Autoritățile susțin că AI Gigafactory are potențialul de a deveni un reper pentru transformarea digitală a Europei de Est. Sprijinul venit din partea mai multor state din regiune confirmă interesul și consensul în jurul acestui proiect de anvergură.
„Prin această candidatură, România dovedește un angajament puternic față de valorile europene și vine cu un plan solid. AI Gigafactory poate deveni un simbol al suveranității digitale europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se precizează în încheierea comunicatului.
