Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că intenționează să propună în acest an limitarea tranzacțiilor cu numerar în anumite sectoare pentru a combate evaziunea fiscală. De asemenea, Tanczos va solicita Parlamentului modificarea Legii insolvenței, astfel încât acest instrument să nu mai poată fi utilizat abuziv pentru neplata obligațiilor fiscale, conform informațiilor furnizate de Hotnews.
Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, intenționează să restricționeze din nou utilizarea numerarului
Tanczos Barna a menționat că estimarea veniturilor pentru bugetul de stat al anului 2025 este „prudentă”, asigurând astfel că nu vor exista diferențe semnificative între veniturile prognozate și cele reale. „Nu injectăm bani fără o bază solidă în buget”, a afirmat ministrul.
Referitor la modul în care ANAF va atinge obiectivele de încasări, Tanczos a subliniat că s-au realizat progrese considerabile în digitalizarea instituției, ceea ce se reflectă deja în creșterea nivelului încasărilor.
„Încasările de la ANAF au început să arate un trend promițători. Lucrurile nu sunt totuși foarte ok, dar 70 de miliarde de lei în plus față de 2023 este un semnal bun”, a apreciat ministrul de Finanțe.
Întrebat dacă ia în considerare reluarea discuțiilor despre plafonarea tranzacțiilor cu numerar, Tanczos a menționat că există obstacole de natură constituțională, dar a estimat că există totuși șanse pentru reducerea plăților în numerar. El a dat exemplul colectării impozitelor de către primării. Trecerea exclusiv la plata cu cardul ar conduce la scăderea atât a cheltuielilor legate de colectarea propriu-zisă, cât și a costurilor de personal.
Pe lângă renunțarea la plata în numerar a impozitelor, pe care o preconizează chiar în acest an, Tanczos Barna a declarat că va propune eliminarea tranzacțiilor cu bani lichizi în anumite domenii specifice de activitate. „Trebuie să reducem în sectoare cu risc major. Vom identifica domenii în care vom diminua semnificativ tranzacțiile cash”, a afirmat ministrul.
Un alt obiectiv al ANAF în 2025 este recuperarea arieratelor din economie, pe care le-a evaluat la aproximativ 124 de miliarde de lei, însă doar o mică parte din acestea poate fi recuperată pentru bugetul de stat.
„Se face o analiză a sumelor recuperabile, în jur de 38 de miliarde de lei. Restul sunt bani pierduți, la companii aflate în faliment sau în diverse faze de insolvențe. Din 124 de miliarde, 19 miliarde sunt la companiile de stat, restul în sectorul privat. Trebuie să închidem portițele prin care unii se pun la adăpost când îi urmărește ANAF-ul. Unii folosesc în mod incorect insolvența. Trebuie schimbată Legea insolvenței pentru a asigura că statul are pârghiile necesare să plătească aceste sume.
