În această perioadă se derulează negocieri aprinse între guvern și companiile din sectoarele economice care vor fi obligate să suporte taxa pe construcțiile speciale. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că, până la sfârșitul săptămânii viitoare, se va stabili dacă taxa va rămâne la 1%, dacă se va calcula pe baza valorii contabile nete a activelor și dacă se va aplica permanent sau doar pe o perioadă determinată, iar până la finalul lunii martie vor fi emise și normele metodologice. Impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut și ca „taxa pe stâlp”, care a fost ultima dată aplicat în 2016, a fost reactivat de Guvern în 2025 prin OUG. Totuși, pentru ca impozitul datorat de persoanele juridice să fie implementat efectiv, este necesară elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Finanțelor.
Conform formulării actuale a actului normativ și a prevederilor din ordonanța de la sfârșitul anului trecut, taxa pe stâlp va fi impusă tuturor construcțiilor speciale, inclusiv instalațiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile.
După cum a declarat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, în cursul acestei și următoarei săptămâni se desfășoară negocieri între minister și companiile afectate de noua taxă.
„Am progresat semnificativ în discuțiile cu sectoarele vizate de acest impozit, iar săptămâna trecută și cea curentă am organizat numeroase întâlniri cu companiile, organizațiile și patronatele din fiecare domeniu. Calculele au fost efectuate pentru mai multe sectoare; am avut întâlniri separate cu reprezentanții din domeniul energetic, din telecomunicații și am interacționat și cu organizații din agricultură. Vom continua aceste discuții și săptămâna viitoare, astfel încât să obținem o evaluare detaliată a impactului în fiecare domeniu”, a afirmat Tánczos Barna.
Conform afirmațiilor ministrului, companiile solicită ca această taxă să fie impusă pe o perioadă determinată, nu permanent, și ca procentul de 1% să se aplice la valoarea contabilă netă a fiecărui activ.
„Cererea companiilor se concentrează, în primul rând, pe limitarea în timp a acestui impozit, ceea ce reprezintă un aspect esențial de analizat. Se impune, de asemenea, clarificarea bazei de calcul, iar toate companiile solicită aplicarea impozitului la valoarea contabilă netă, nu la alte valori, întrucât există multiple modalități de aplicare a acestei taxe. Totodată, în unanimitate, companiile cer ca, în eventualitatea impunerii impozitului, acesta să se aplice pe baza valorii contabile nete”, explică Tánczos Barna.
În prezent, conform ordonanței în vigoare, taxa este fixată la 1%. Când Economica a întrebat dacă există posibilitatea modificării acestei valori, ministrul a răspuns: „Vom vedea, nu pot confirma nici da, nici nu, așteptăm concluziile care vor fi trase la sfârșitul săptămânii viitoare.”
Contribuția taxei pe stâlp la buget, mult peste estimarea inițială de 1,1 mld lei
„Suma colectată din această taxă va depăși cu mult estimarea inițială de 1,1 miliarde de lei”, a declarat Tánczos Barna pentru Economica.
Impactul, conform companiilor, se reflectă și în veniturile potențiale, care sunt semnificativ mai mari decât estimările inițiale realizate de colegii din minister, subliniază Barna. „Fiind un impozit nou, era dificil de anticipat exact ce efect va avea. Vom centraliza aceste date până la sfârșitul săptămânii viitoare, însă, la prima vedere, impactul asupra veniturilor potențiale este considerabil”, a explicat Tánczos Barna.
Estimarea inițială era de 1,100 miliarde de lei, însă sumele reale sunt mai mari și sunt puternic influențate de baza de calcul utilizată. În acest context, va trebui să luăm o decizie pentru a proteja companiile, având în vedere că unele susțin că impactul ar fi semnificativ asupra acestora. De aceea, se analizează opțiunea de aplicare temporară a impozitului și se va decide asupra bazei de calcul, afirmă ministrul.
Ministrul subliniază că va examina toate solicitările companiilor până la sfârșitul săptămânii viitoare, urmând ca, pe parcursul lunii martie, să fie emise normele metodologice de aplicare a ordonanței, care vor fi supuse consultării publice.
Numai după publicarea motivării Curții Constituționale va fi posibil să se determine suma pe care statul trebuie să o achite pentru suprataxa aplicată companiilor din sectorul energetic.
S-a realizat un calcul privind suma pe care bugetul ar trebui să o plătească companiilor din domeniul energetic care au achitat suprataxa, în final considerată neconstituțională de Curtea Constituțională? Și, dacă da, din ce surse vor proveni aceste fonduri?, a întrebat Economica.
„Există, într-adevăr, o decizie, însă nu dispunem încă de motivarea Curții. Aceasta este esențială deoarece va clarifica modalitatea în care se constată neconstituționalitatea. Deocamdată nu putem efectua calcule. Dacă se va impune o restituire, vom identifica cu siguranță o soluție acceptabilă atât pentru stat, cât și pentru companiile care trebuie să primească banii înapoi. Vom implementa, fără îndoială, decizia Curții, întrucât încasările s-au realizat în timp, iar restituirile se vor efectua probabil tot în timp”, a subliniat Tánczos Barna.
Prin intermediul OUG 27 se pune în aplicare Regulamentul European 2022/1854, introdus în octombrie 2022 pentru a sprijini consumatorii ca răspuns la creșterea accelerată a prețurilor la gazele naturale și energia electrică. Acest regulament prevede câteva măsuri de bază, dintre care una este o contribuție temporară de solidaritate din partea companiilor din domeniul țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării, în proporție de cel puțin 33% din profiturile excedentare, care se aplică suplimentar față de impozitele și taxele generale din legislația națională, explică un reprezentant al unei companii de consultanță și audit.
Reamintim că articolul din OUG 27, considerat neconstituțional, institua practic supraimpozitarea tuturor producătorilor de energie electrică, iar o anexă din OUG, de asemenea considerată neconstituțională, detalia modul de calcul al impozitului. Practic, fiecare producător de energie electrică, inclusiv cei din sectorul regenerabilelor, a fost obligat să plătească 100% din valoarea care depășea prețul de 400 de lei/MWh, indiferent de volumul de energie vândut. Fondurile colectate au fost direcționate către Fondul de Tranziție Energetică, din care au fost plătiți, deși întotdeauna cu întârziere și cu restanțe de până la un miliard de euro, furnizorii care au fost obligați să factureze prețurile plafonate pentru energie și gaze către consumatorii lor.
