Marți, 16 mai 2023, este o zi crucială pentru viitorul sistemului de pensii în România, în perspectiva următorilor 50 de ani. În cadrul unei vizite la Bruxelles, reprezentanții Guvernului României se vor angaja în negocieri pentru limita maximă a plafonului de pensii, stabilită la 9,4% din PIB. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a subliniat că această negociere se anunță extrem de dificilă, întrucât Comisia Europeană va fi reticentă în a renunța la procentul de 9,4%.
Marcel Boloș încearcă să-i convingă pe europeni să accepte limita maximă!
În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, delegația română va încerca să convingă autoritățile europene să accepte o ajustare a procentului maxim al plafonului de pensii, întrucât acesta are un impact semnificativ asupra bugetului țării și sustenabilității sistemului de pensii. Cu toate acestea, negocierile vor fi complicate și vor implica eforturi considerabile din partea României pentru a obține un acord favorabil.
Limita de 9,4% din PIB a fost impusă de Comisia Europeană în cadrul regulilor privind deficitul bugetar și stabilitatea fiscală. Guvernul României dorește să obțină o flexibilitate mai mare în gestionarea sistemului de pensii, având în vedere particularitățile și nevoile specifice ale țării.
”Avem simulările făcute pe ceea ce înseamnă evoluţia ulterioară a volumului de cheltuieli generată de sistemul de pensii general, cât şi evoluţia PIB pe perioada celor 50 de ani de zile pe care îi avem în conţinutul jalonului ca şi perioadă de constrângere şi sigur, misiunea noastră este ca să convingem Comisia ca acest indicator să fie înlocuit tot cu unul de disciplină financiară, dar care să nu limiteze aceste cheltuieli, încât Guvernul să aibă posibilitatea de a lua decizii privind ajustarea pensiilor sau majora chiar, fără ca să fie ţinut de ponderea aceasta pe care am menţionat-o de 9,4 la sută din PIB pe o perioadă de 50 de ani de zile”, a spus Marcel Boloş, la Antena 3 CNN.
Ministrul a explicat că totul este o problemă tehnică, iar la Bruxelles se vor duce negocieri foarte elaborate.
”Este o problemă tehnică pe care noi va trebui să o argumentăm foarte bine, pentru că ce este foarte greu de negociat cu Comisia Europeană sunt componentele de reformă. Nu merg argumente care ţin de voinţa părţilor sau argumente emoţionale sau orice alt fel de argumente care nu sunt clădite pe informaţii şi date care vin din sistemul nostru de cheltuieli şi care sunt în legătură cu jalonul. Nu va fi o negociere uşoară, ne-am pregătit pentru acest moment şi trebuie să avem argumentele care ţin de rata inflaţiei şi de eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii general care vor aduce o creştere a cheltuielilor din sistemul general de pensii destul de semnificativă încât să fie necesară o nouă reaşezare a acestui indicator de disciplină financiară pentru că el este pe o perioadă lungă de timp, 50 de ani este totuşi o perioadă lungă în care nu ştim cum vor evolua condiţiile macroeconomice”, a declarat Boloş.
Viitorul pensiilor speciale, incert
În cadrul întâlnirii se va negocia și viitorul pensiilor speciale, dar și formula prin care acestea vor fi ajustate.
”Suntem o echipă guvernamentală şi trebuie să mergem împreună şi participăm împreună, vă confirm acest lucru. Marţi avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru a relua practic discuţiile pe tema legată de pensii speciale şi a vedea care sunt solicitările suplimentare pe care Comisia le are, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3, unde avem reforma pensiilor speciale, reforma guvernanţei corporaţiilor de stat. Avem de pus în aplicare jalonul cu ceea ce înseamnă decarbonizarea. Deci toate acestea sunt piese grele pentru ceea ce înseamnă încasarea banilor pentru cererea de plată numărul 3 şi care necesită un efort comun guvernamental”, a declarat Boloş.
Marcel Boloș a subliniat că este necesară o abordare echilibrată în această negociere, care să asigure atât sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și respectarea regulilor și angajamentelor europene. În cazul în care România nu va reuși să obțină o modificare a plafonului de pensii, se vor impune măsuri suplimentare de ajustare a bugetului și a sistemului de pensii în țară.
Astfel, ziua de mâine va fi una crucială pentru România, cu privire la viitorul sistemului de pensii și la negocierile referitoare la limita maximă a plafonului de pensii la nivel european. Toate aceste demersuri vor avea un impact semnificativ asupra economiei și asupra vieții milioanelor de români care depind de sistemul de pensii.
