Principalele domenii vizate de cererile românești de brevet au fost tehnologia medicală (11 cereri) și sectorul IT, care include tehnologia informatică și metodele IT pentru management (8 cereri în total), reflectând poziționarea tot mai solidă a României ca un centru emergent de inovație digitală și în domeniul sănătății.
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava s-a remarcat, pentru al doilea an consecutiv, ca fiind instituția românească cu cele mai multe cereri de brevete europene, evidențiind contribuția esențială a cercetării universitare la dezvoltarea tehnologică națională.
Începând cu luna septembrie 2024, România este parte a sistemului brevetului unitar, care facilitează o protecție mai simplificată și accesibilă în 18 state membre ale Uniunii Europene.
Rata de acceptare a brevetelor unitare pentru România a fost de 52,6%, semnificativ peste media europeană.
„Datele privind brevetele OEB reprezintă o foaie de parcurs clară pentru industrie, politici și priorități de investiții”, a declarat președintele OEB, António Campinos, care a subliniat necesitatea consolidării ecosistemului de inovare european.
La nivel global, OEB a primit aproape 200.000 de cereri de brevete în 2024, tehnologia informatică fiind pentru prima dată domeniul principal, cu 16.815 cereri, multe dintre acestea fiind legate de inteligența artificială.
