În primul trimestru al anului, consumul de energie electrică în România a înregistrat o ușoară scădere, însă producția internă a suferit un declin semnificativ, ceea ce a determinat un dezechilibru în balanța energetică. Ca urmare, sistemul energetic național a fost susținut în mod consistent de importuri, al căror volum a fost deloc neglijabil. Această situație evidențiază o dependență crescută de sursele externe pentru acoperirea necesarului de electricitate, în contextul în care producția internă nu a reușit să țină pasul nici măcar cu un consum aflat pe o tendință descendentă.
“Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – martie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, se observă o scădere ușoară în procent de 0,5% a consumului intern net și o scădere cu 16% a producției nete de energie”, arată Transelectrica.
După cum puteți vedea în imaginea alăturată, dacă în primul trimestru din 2024 sistemul a fost pe export net, în primele trei luni ale anului, a fost pe import net, și deloc mic – diferența dintre import și export a fost de 1,3 TWh în doar un trimestru. Acum un an am avut excedent de 1 TWh.
De fapt, după cum se poate vedea în imagine, importul de energie electrică s-a dublat, ajungând la 3,1 TWh, în doar 3 luni.
Producția de energie electrică a scăzut pe toate segmentele de generare, dar la hidro a fost de-a dreptul dramatic. “În ceea ce priveşte mixul de producție, în perioada ianuarie – martie 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, s-a înregistrat o scădere pe toate componentele respectiv, din surse Termo în procent de 3%, Nuclear 2%, Hidro 39%, Regenerabile 16%”, arată Transelectrica.
Performanțele Hidroelectrica în primul trimestru al anului au fost mult sub așteptări, atât la nivel operațional, cât și financiar. Compania a traversat cel mai slab început de an din ultimul deceniu din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile, care au limitat serios producția de energie.
Producția centralelor hidroelectrice a fost de doar 2,7 TWh, la același nivel cu producția combinată a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Diferența față de sursele regenerabile de tip eolian și fotovoltaic a fost redusă, acestea generând împreună 2,2 TWh în aceeași perioadă.
Pe fondul acestor condiții, România a înregistrat un deficit de producție și a fost nevoită să importe cantități semnificative de energie pentru a acoperi consumul.
Potrivit Transelectrica, la 1 aprilie 2025, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național era de 19.016 MW, cu următoarea distribuție pe surse:
-
Hidro: 6.682 MW (6.359 MW net),
-
Eolian: 3.095 MW (3.035 MW net),
-
Fotovoltaic: 2.211 MW (2.109 MW net),
-
Cărbune: 2.762 MW (2.162 MW net),
-
Hidrocarburi: 2.714 MW (2.186 MW net),
-
Nuclear: 1.413 MW (1.300 MW net),
-
Biomasă: 139 MW (127 MW net).
De asemenea, rețeaua de stocare avea instalată o capacitate de 234,7 MW, iar prosumatorii cumulau o putere instalată totală de 2.442 MW la începutul lunii februarie. Aceste date reflectă un sistem energetic aflat sub presiune, în care producția din surse clasice se confruntă cu limitări, în timp ce capacitățile regenerabile și prosumatorii joacă un rol din ce în ce mai important.
