China investește masiv în tehnologiile interfață creier-computer (BCI), transformând concepte care păreau cândva science-fiction în aplicații clinice concrete. În spitale și centre de cercetare din Shanghai și alte orașe, sunt deja testate dispozitive ce permit persoanelor paralizate să joace jocuri video, să acceseze rețele sociale sau să apuce obiecte doar prin control neuronal, potrivit unei analize publicate de Nature.
Un exemplu spectaculos este cel al unui bărbat fără membre care a reușit să joace șah și jocuri de curse pe calculator folosind un cip cerebral dezvoltat de compania StairMed. Implantat direct în cortex, dispozitivul conține 64 de senzori microscopici, de 100 de ori mai subțiri decât un fir de păr, și transmite date wireless către un computer. Este primul implant invaziv de acest tip testat clinic în China și reprezintă un pas important într-o cursă globală dominată până de curând de Neuralink, compania fondată de Elon Musk.
Chiar dacă multe dintre tehnologiile testate în China au la bază prototipuri americane, experții remarcă rapiditatea progresului. Beijingul a declarat domeniul BCI ca prioritate strategică, iar guvernul susține masiv cercetarea, finanțând laboratoare și start-up-uri care colaborează direct cu spitale. Accesul la o populație numeroasă și la o infrastructură medicală performantă oferă Chinei un avantaj esențial în validarea acestor tehnologii.
Un alt proiect inovator este NEO, un cip cerebral minim invaziv care, împreună cu o mănușă pneumatică, a reușit să redea mișcarea mâinii unei persoane paralizate. Implantul, montat pe dura mater – membrana ce protejează creierul – comunică wireless cu un sistem de procesare extern. După 20 de luni de utilizare, pacientul a reușit să mănânce și să bea singur. Dispozitivul este conceput pentru o utilizare pe termen lung, consumând foarte puțină energie datorită cipului neuromorfic care imită activitatea neuronală naturală.
Pe partea de comunicare, inginerii chinezi au înregistrat o premieră mondială: decodarea în timp real a limbii mandarine printr-un BCI. Într-un caz medical de epilepsie, un cip a fost implantat pe aria cerebrală responsabilă cu limbajul. După două săptămâni de antrenament, pacienta a putut comunica doar prin gândire cu o viteză de 50 de cuvinte pe minut – un rezultat impresionant, deși sub nivelul unei conversații obișnuite.
Deși studiile sunt încă în fază preliminară și nu au fost complet revizuite științific, specialiștii afirmă că ritmul progresului este real și susținut. China nu se mai limitează la rolul de urmăritor în domeniul BCI, ci începe să se profileze drept lider într-o tehnologie care ar putea revoluționa viața persoanelor cu dizabilități și modul în care omul interacționează cu mașinile.
Obiectivul pe termen lung? Integrarea interfețelor creier-computer cu inteligența artificială și sistemele robotice, pentru a controla nu doar cursoare pe ecran, ci și scaune rulante inteligente, proteze autonome sau roboți personali. China mizează pe avantajul unui ecosistem industrial puternic, sperând să depășească SUA chiar pe terenul unde aceasta a fost pionier.
