Vicepremierul Tánczos Barna a confirmat că România s-a confruntat cu o presiune intensă din partea Comisiei Europene pentru a implementa rapid măsuri fiscale care să stabilizeze bugetul și să prevină pierderea fondurilor europene. Pentru a răspunde solicitărilor venite de la Bruxelles, Guvernul a ales procedura asumării răspunderii, accelerând astfel procesul legislativ.
Bruxelles-ul, nemulțumit de evoluția deficitului
Într-un interviu acordat marți seara postului Antena 3 CNN, Tánczos Barna a dezvăluit că autoritățile de la București au fost supuse unei presiuni directe din partea Comisiei Europene. Oficialul a declarat că „răbdarea Bruxelles-ului a atins limita”, iar România risca pierderea accesului la fondurile europene, vitale pentru dezvoltarea țării.
Calendar strict și asumare rapidă
Potrivit vicepremierului, Comisia a impus un calendar clar, solicitând ca până la data de 8 iunie să fie prezentat și adoptat un pachet solid de reforme fiscale, care să demonstreze o schimbare de direcție față de anul precedent, când deficitul bugetar a crescut alarmant. În fața acestui termen strâns, Guvernul a recurs la asumarea răspunderii în Parlament.
Tánczos Barna a subliniat că măsurile propuse au un impact financiar semnificativ, depășind economiile anterioare precum cele rezultate din tăierile de indemnizații ale companiilor de stat sau ale parlamentarilor. Totuși, a recunoscut că ordinea adoptării reformelor nu a fost ideală, întrucât presiunea Bruxelles-ului a forțat prioritatea unor măsuri cu efect bugetar imediat, cum ar fi creșterea TVA sau modificările în privința contribuțiilor de sănătate.
„Presiunea a venit clar de la Bruxelles”
„Presiunea pe calendarul pe care l-am implementat a venit clar de la Bruxelles. Primele măsuri au fost prezentate Comisiei Europene, unde, din păcate, răbdarea s-a cam terminat. Ne-au dat un calendar foarte clar despre cum trebuie să demonstrăm că România readuce echilibrul bugetar și merge pe alt drum decât cel din 2023, când deficitele au crescut foarte mult”, a explicat Tánczos Barna.
Acesta a adăugat că nici premierul Ilie Bolojan, nici alți membri ai Guvernului nu ar fi început reformele cu majorări de taxe sau schimbări privind CASS, însă urgența a impus o altă ordine a priorităților.
Reforme și în instituțiile cu venituri record
Pe lângă măsurile deja asumate, Guvernul pregătește un al doilea pachet de reforme care va fi prezentat la sfârșitul lunii iulie. Acesta vizează instituțiile autofinanțate, unde salariile pot ajunge și la 10.000 de euro pe lună.
Vicepremierul a explicat că, pe parcursul verii, toate cele trei pachete de reformă vor fi completate. Obiectivul este acela de a construi un sistem bugetar mai eficient, mai puțin împovărător și capabil să redirecționeze fondurile disponibile către investiții, sprijin pentru populație și susținerea întreprinderilor care au nevoie de ajutor financiar.
