Guvernul României a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru a evita declanșarea procedurii de suspendare a unor fonduri UE destinate țării. Chiar dacă deficitul bugetar estimat pentru anii 2023 și 2024 depășește țintele de deficit excesiv, Comisia Europeană a convenit să nu activeze suspendarea fondurilor.
Cu toate acestea, Guvernul României trebuie să reducă deficitul bugetar în acest an față de nivelul din anul precedent și să continue cu o scădere mai semnificativă în 2024. Pentru a asigura Comisia Europeană că deficitul va rămâne pe o traiectorie descendentă, Executivul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, inclusiv creșteri de taxe.
Este important ca reducerea deficitului să fie una structurală, iar măsurile fiscale adoptate să genereze venituri anuale pentru stat, nu doar ocazional. Guvernul are libertate în alegerea măsurilor fiscale, dar este agreat la nivelul Comisiei Europene ca România să se bazeze pe propunerile fiscale incluse în studiul Băncii Mondiale, realizat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al țării.
Cu toate acestea, nu este încă clar ce măsuri vor fi adoptate în negocierile politice, deoarece pe lista de măsuri se află și propuneri de majorare a taxelor, precum creșterea accizelor pentru tutun și alcool, în ciuda unui calendar de creșteri stabilite anterior în colaborare cu industria.
