Măsurile pe care Guvernul dorește să le ia riscă să pună IMM-urile pe butuci!
Mii de afaceri precum micile covrigării, magazinele mixte de la țară sau buticul cu haine de la colțul blocului vor fi afectate, iar închiderea acestora vor duce la disponibilizări în masă și haos în cadrul micilor comunități!
IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 60.000 de euro vor fi în continuare impozitate cu 1%, precum în legislația actuală. Însă, ceea ce este între 60.000 de euro și 500.000 de euro va fi impozitat cu 3% pe cifra de afaceri, o creștere considerabilă. Dacă un IMM se află în intervalul 60.000 – 500.000 de euro, dar are o marjă de profit de peste 30%, atunci acesta va intra automat la impozitarea de 16% pe profit.
În cazul unei microîntreprinderi ce are, spre exemplu, o cifră de afaceri de 100.000 de euro – magazin de haine, patiserie etc – cu impozitul pe 1% din cifra de afaceri antreprenorul plătește în prezent 1.000 de euro.
După modificări, în cazul în care nu are 30% profit, va plăti 3% pe cifra de afaceri, adică 3.000 de euro. Dacă are și marjă de profit de 30%, atunci plătește 4.800 de euro impozit pe profit, adică o creștere de aproximativ cinci ori.
90% dintre micile afaceri și companiile mici și mijlocii ar avea de suferit, dacă s-ar aplica aceste măsuri!
Ce măsuri de bun simț ar putea lua Guvernul, dar îi este frică/nu are interesul/efectiv nu are cunoștințele necesare să o facă:
– Transpunerea directivei 2523/2022 a UE privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale, prin care acestea sunt taxate cu 15% pe profit;
– Desființarea pensiilor speciale sau taxarea lor;
– Reforma administratiei publice locale in special prin comasarea UAT-urilor, urmarindu-se principiul viabilității economice și fiscale a acestora, astfel încât să fie redus recursul acestora la resursele bugetului de stat;
– Colectarea mai eficientă a TVA-ului
și combaterea evaziunii fiscale crase prin controale inopinante în cadrul cabinetelor medicale care nu oferă bon fiscal;
-Executarea silită a amenzilor să fie preluată de către ANAF după un an, primăriile nu-și dau interesul să colecteze aceste sume;
-Încurajarea a peste 4 milioane de concetățeni (25-65 de ani) inactivi pe piața muncii, prin crearea de locuri de muncă și reimplementarea taxării parțiale pentru serviciile part-time;
– taxarea progresivă a muncii; 25% dintre români trăiesc cu salariul minim, neimpozitarea salariului minim până în 3000 de lei și supraimpozitatea salariilor care depășesc 10.000 pentru echitate socială;
– eliminarea scutirilor fiscale din IT, scutirea și-a dus la îndeplinire scopul de a dezvolta această industrie;
– Lichidarea sporurilor care nu sunt acordate strict pe criterii de performanță;
– Debirocratizarea aparatului administrativ, astfel încât detașarea specialiștilor să se facă cu ușurință, acolo unde este nevoie
– Exploatarea la maximum a resurselor naturale cunoscute și neexploatate; link
– Creșterea redevențelor pentru companiile care profită de pe urma extracției resurselor statului
– Implementarea a mai multor zone economice libere pentru atragerea de investiții străine în localitățile defavorizare, în special cele miniere.
– Faptul că UE a obligat statele să tranzacționele la bursă resursele de energie electrică reprezintă un atentat la siguranța națională energetică, a cărui efecte au dus la situația de astăzi, când statul a trebuit să recurgă la compensări, deși producea suficient curent. Instituțiile cheie din domeniul energiei și transporturilor ar trebui să rămână întotdeauna în mâna statului. Hidroelectrica și-a mărit numărul de abonați de 7 ori pe perioada crizei energetice, statul român ar face bine să nu arunce și această companie pe mâinile străinilor!
– închiderea instituțiilor de orice tip, inclusiv a celor de cultură, dacă nu îndeplinesc cumulativ două condiții: nu se pot autofinanța și nu prezintă interes pentru cetățean
– plafonarea salariilor din sport pentru descurajarea aducerii de stranieri de mâna a treia, care duc la risipirea banului public, în favoarea tinerilor români
– o mai bună rentabilizare a patrimoniului RAPPS și a tuturor facilităților lăsate în paragină de stat, inclusiv prin permiterea schimbării categoriei de folosință acolo unde legea o interzice
