Conform datelor preliminare privind execuția bugetară, deficitul bugetar pentru primele trei luni ale acestui an a ajuns la 36 miliarde de lei, reprezentând 2,07% din PIB, comparativ cu 22,75 miliarde de lei, ceea ce reprezenta 1,42% din PIB, în aceeași perioadă a anului anterior.
Deși deficitul este considerabil mai mare în comparație cu anul trecut, tendința observată în luna martie indică o normalizare a situației după șocul din luna februarie. Astfel, în luna martie, deficitul a fost de numai 7 miliarde de lei, reprezentând minimul lunar începând din luna octombrie a anului precedent. În ianuarie, cheltuielile au depășit veniturile cu 7,9 miliarde de lei, iar în februarie cu 21 miliarde de lei, fapt ce poate fi atribuit unor plăți sporite, cum ar fi cele destinate înzestrării armatei sau datoriilor din sistemul de sănătate.
De asemenea, primul trimestru este istoric caracterizat de venituri lunare sub media anuală la ANAF, însă Fiscul a reușit să colecteze ușor peste obiectiv în perioada ianuarie-martie, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra execuției bugetare. Chiar dacă ritmul s-a redus în luna martie, acest aspect este pozitiv pentru perspectivele finanțelor publice. Cu toate acestea, deficitul de 36 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, comparativ cu ținta stabilită de 86,6 miliarde de lei pentru întregul an, limitează capacitatea Guvernului în ceea ce privește cheltuielile. În noiembrie și decembrie 2023, Guvernul a încercat să mențină cheltuielile sub control pentru a respecta limitele de deficit, deja majorate în urma unor discuții cu Comisia Europeană. Plățile semnificative efectuate la începutul acestui an au avut, conform informațiilor Profit.ro, legătură și cu plăți amânate din ultimul trimestru al anului precedent, precum cele pentru înzestrarea armatei și, probabil, pentru sectorul sănătății.
Cheltuielile, cum ar fi cele destinate achiziționării de armament, sunt incluse în raportările autorităților ca fiind cheltuieli de investiții. Din acest motiv, cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere de aproximativ 70% în primele trei luni, ajungând la 22,9 miliarde de lei. Prognoza pentru deficitul bugetar în 2024 se ridică la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), comparativ cu 89,9 miliarde de lei (5,68% din PIB) înregistrate în 2023. Acest nivel este încă considerat ridicat și ridică îngrijorări, având în vedere că este un an electoral aglomerat, cu riscuri de derapaje în cheltuielile statului.
În ceea ce privește veniturile colectate la buget, ANAF a reușit să depășească ușor obiectivul pentru perioada ianuarie-martie. Astfel, în primul trimestru, veniturile colectate la bugetul statului au totalizat 97,13 miliarde de lei, cu 2,37 miliarde de lei (2,5%) peste planul de 94,76 miliarde de lei stabilit de Ministerul Finanțelor, conform datelor Profit.ro. Șapte dintre regiunile ANAF au înregistrat venituri mai mari decât obiectivul, cu depășiri cuprinse între 100 și 200 de milioane de lei fiecare, în timp ce în București, cea mai mare regiune, veniturile au depășit obiectivul cu aproximativ 800 de milioane de lei. Singura excepție a fost Direcția Generală a Marii Contribuabili (DGAMC), care a colectat 42,56 miliarde de lei, reprezentând 44% din veniturile ANAF, dar cu 264 de milioane de lei (0,6%) sub obiectiv. În ultimele luni, de la DGAMC au fost transferate multe companii.
Ministerul Finanțelor, condus de Marcel Boloș, a subliniat importanța analizei veniturilor colectate de ANAF și a evoluției execuției bugetare pentru evaluarea situației financiare a statului în primul trimestru.
