Banca Națională a Ungariei a achiziționat 14,5 tone de aur la sfârșitul lunii septembrie a acestui an, sporindu-și astfel rezervele de aur, la fel ca și alte state.
Astfel, pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria deține o rezervă de aur mai mare decât România. În aceeași listă se regăsesc Polonia, Turcia, Serbia și țări precum China, India sau Singapore.
Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, deținerile oficiale de aur ale țării sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt păstrate în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România ocupă locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est. Principalul scop al deținerii aurului este menținerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în același timp un instrument de independență față de infrastructura piețelor financiare globale. Potrivit experților, România este cel mai mare comerciant de aur de investiții din Europa de Nord și un jucător important pe piața din România și Europa de Sud-Est.
Dacă raportăm valoarea aurului deținut la totalul rezervelor internaționale, metalul galben reprezintă 12% din rezerva internațională a României. De la introducerea noului leu românesc în 2005, această proporție a fluctuat constant între 6,24% și 14,14%. În ciuda acestui interval, deținerea efectivă de aur s-a modificat foarte puțin în termeni cantitativi. Fluctuațiile sunt cauzate atât de variațiile prețului internațional al aurului, cât și de schimbările altor active deținute, precum titlurile de stat. Având în vedere că, doar anul acesta, prețul aurului a crescut cu 25%, este de înțeles că acesta a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.
„Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania). Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10-12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare, etc.)”, a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
De asemenea, anul acesta a fost caracterizat prin reducerea dobânzilor, având ca scop stimularea creditării pentru a susține economiile afectate de criză. În plus, valoarea noilor titluri de stat emise este mai mică comparativ cu cele emise în perioadele de dobânzi ridicate.
Totuși, BNR nu a considerat necesară creșterea deținerilor de aur, ultima achiziție având loc în anul 2002. Scopul declarat al BNR este menținerea stabilității cursului de schimb dintre leu și euro, ceea ce nu echivalează neapărat cu întărirea valorii leului românesc. Cele mai frecvente motive pentru deținerea rezervelor internaționale de către băncile centrale includ: asigurarea unui fond pentru situații de urgență, utilizarea activelor în implementarea politicii monetare și utilizarea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.
