Compania IFC Paragon Financial SRL a primit patru granturi în valoare totală de aproximativ 360.000 euro, din partea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Curtea de Conturi a găsit nereguli grave pentru granturile derulate de companie în anul 2018 și a făcut o plângere penală pentru a fi recuperate prejudiciilor.
În același an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa.
Pe site-ul Națiunilor Unite, în pozele referitoare la granturile acestei firme apare Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, fugar protejat de sistem condamnat la 6 ani de pușcărie
Aceasta a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. În același an, firma respectivă a obținut două granturi din partea RoAID, o instituție abia înființată din subordinea Ministerului Afacerilor Externe.
În fapt, potrivit unui răspuns RoAID la solicitarea acestui site, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut acești bani astfel:
„În anul 2018, RoAID a finanțat proiectele:
- „Susținerea sistemului educațional din R.D. Congo prin facilitarea obținerii de burse de studiu în România din republică- etapa 1: analiză și proiecție nevoi identificate”. Valoarea totală a proiectului a fost 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei.
- „Studiu de pre-fezabilitate analiză rețea distribuție electricitate Mbanza-Ngungu Congo”. Valoarea totală a proiectului a fost de 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei”.
În total, pentru cele două studii de fezabilitate, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut aproximativ 95.000 euro.
RoAID precizează că cele două studii au fost selectate pentru finanțare „în urma apelurilor competitive la care operatorul economic a participat”, iar studiile au fost realizate pentru statul vizat, adică Republica Democratică Congo, nu pentru RoAID.
Potrivit raportului Curții de Conturi privind activitatea RoAID pe anul 2018, instituția de control a constatat următoarele nereguli:
- Au fost justificate cheltuieli privind consultanța juridică, fiind prezentate 2 contracte de asistență juridică încheiate cu un cabinet de avocat din RD Congo, câte unul pentru fiecare din cele 2 proiecte, în valoare de 30.000 euro/contract și plățile efectuate pentru aceste contracte în valoare totală de 289.200 lei, fără a fi prezentate documente din care să rezulte serviciile prestate efectiv în baza acestor contracte, precum și realitatea prestării acestora;
- Au fost justificate cheltuieli privind consultanța privind consultanța juridică prin prezentarea a 2 contracte de asistență juridică încheiate cu un cabinet de avocatură din România, câte unul pentru fiecare din cele 2 proiecte, în valoare de 10.000 euro/contract, facturile emise de prestatorul de servicii și plățile efectuate pentru aceste contracte în valoare de 93.196 lei, fără a fi prezentate documente din care să rezulte serviciile prestate efectiv în baza acestor contracte, precum și realitatea prestării acestora”, arată raportul Curții de Conturi.
Mai mult, Curtea de Conturi reclamă faptul că deplasările în Congo nu au facturi justificative, iar unele traduceri, pentru care firma lui Costea a încasat bani, nu au nici ele documente justificative pentru cheltuirea banilor.
În anul 2020, Curtea de Conturi a făcut două sesizări penale în baza Art.64 din Legea nr.94/1992, republicată privind nerecuperarea unor prejudicii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Contactat de către acest site, informația, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a confirmat informația și a trasmis următoarele:
„Vă informăm că în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost înregistrat dosarul penal nr. 4871/P/2020 în care se efectuează cercetări in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi”.
Mai mult, fostul director adjunct al RoAID, Cezar Marin, demis la începutul lui septembrie 2021, un apropiat al lui Liviu Dragnea, a depus un denunț la DNA privind presupuse fapte de corupție săvârșite în interiorul instituției.
Doi ani mai târziu, fosta firmă a lui Geoană a mai încasat granturi în valoare de 265.000 euro
În anul 2020, firma infractorului Ionuț Costea a mai obținut alte două granturi cu destinație Congo
Primul s-a numit „Susținerea sistemului educațional din Republica Congo- Provincia Bandundu, în contextul Covid-19. Campanie educațională, Republica Democratică Congo. Valoarea totală a proiectului a fost de 109.531 lei din care grant acordat de către RoAID a fost de 96.000 lei.
Al doilea proiectul desfășurat în anul 2020 s-a numit „Demarare proiect pilot dezvoltare parțială infrastructură energetică în Provincia Lualaba, Republica Democratică Congo, iar valoarea lui a fost de 1.388.688,00 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost 1.200.000,00 lei și cofinanțare 188.688, 00 lei.
În total, în anul 2020, firma IFC Paragon Financial SRL a obținut granturi în valoare de 265.000 euro.
Potrivit sursele mele din interiorul Curții de Conturi, în perioada 10.05.2021-18.06.2021, inspectorii instituției au mai realizat o misiune de audit la RoAID, iar neregulile sesizate pentru anul 2020 sunt asemănătoare penultimului raport. Raportul nu este încă public.
„Documentația aferentă actului de control se află la dosarul unei cauze penale, în această speță sunt incidente prevederile art.277 alin. (2) din Codul Penal (Legea nr. 286/2009, actualizată), potrivit cărora, pentru a nu compromite interesele justiției, nu pot fi dezvăluite mijloacele de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei”, mi-a parvenit pe surse un document al Curții de Conturi.
În ciuda neregulilor reclamate de Curtea de Conturi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, nu l-a demis pe fostul șef SIE, Cătălin Harnagea de la conducerea RoAID.
