Ciprian-Titi Stoica (AUR) a cerut Curții de Conturi să îi transmită rapoartele privind situația patrimonială a fondului forestier din România pentru perioada 1990-2013

Deputatul AUR Ciprian-Titi Stoica a cerut Curții de Conturi să îi transmită rapoartele privind situația patrimonială a fondului forestier din România pentru perioada 1990-2013. În solicitarea transmisă instituției, parlamentarul a precizat că va consulta aceste rapoarte pentru a a avea o imagine clară asupra modului de realizare a veniturilor statului.

Ciprian-Titi Stoica a mai spus că aceste analiza este necesară, în contextul în care inflația a crescut, cheltuielile bugetare au crescut, ceea ce prefigurează o potențială creștere a impozitelor si taxelor asupra populației, concomitent cu înmulțirea cazurilor de corupție raportate de organele judiciare (cazul Giurgiu – Prahova).

Deputatul a precizat și care sunt motivele care stau la baza solicitării de față.

Astfel, conform Raportului Special privind respectarea dreptului de proprietate în procesul de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere – 19 octombrie 2022 al Instituției Avocatului Poporului (https://avp.ro/index.php/activitatea-avp/rapoarte-speciale/), în care se reține faptul că Edificatoare în acest sens, sunt Rapoartele Curții de Conturi a României privind situația patrimonială a fondului forestier din România pentru perioada 1990-2013, pe care le exemplificăm în cadrul Capitolului 5 din prezentul raport, precum și faptul că:

1. La pagina 41 este prezentată situația cererilor rămase nesoluționate la nivel
   de Comisii Județene de fond funciar, potrivit ANRP, în care se prezintă faptul ca suprafața de teren agricol necesară a fi reconstituită este de 993380 ha., iar cea forestieră este de 612727 ha, rezultă că mai sunt 1.606.107 hectare de reconstituit (deci aprox. 6,7% din suprafața României). Știm că aceste terenuri sunt în mare parte la Comisiile Locale de Fond Funciar, constituite pe lângă unitățile administrativ teritoriale, prezidate de primari.
2. La pagina 42 este prezentată situația cererilor de reconstituire nesoluționate
   pe categorii de terenuri, agricol/forestier – din care se observă ca încă după 33 de ani de la apariția Legii fondului funciar mai sunt sute de mii de cereri nesoluționate. Știm că acestea atrag litigii unităților administrativ teritoriale și instituțiilor Statului Român, multe câștigate implicând cheltuieli și daune cominatorii imense.
3. La pagina 49 Citând din Rapoartele Curții de Conturi a României întocmite anterior anului 2013: Din datele tabelului de mai sus, rezultă că solicitările de fond forestier formulate de către persoanele fizice depășesc cu 390.000 ha. (1.906 mii ha.-1.516 mii ha.) suprafața de pădure deținută la nivelul anului 1948, iar dacă se iau în considerare pe lângă persoanele fizice și formele asociative, depășirea este de 575.000 ha. (3.421 mii ha.-2.846 mii ha.).
   • Judecând după mărimea acestor solicitări, ar însemna că statul nu va mai rămâne nici cu suprafața de pădure deținută în proprietate în anul 1948. Din această cauză, opiniile des auzite/exprimate, conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafața de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948, sunt iresponsabile. Atitudinea de îngăduință fată de abuzuri, motivată de astfel de justificări riscă să înlocuiască abuzurile statului din 1948 cu abuzurile asupra proprietății statului, în special din perioada de după anul 2000.”
   • Aceste fapte sesizate de CCR fiind de interes major în situația privind modul de evoluție și administrare a patrimoniului statului român – competenta a Curții de Conturi a României – se dorește a se afla cum a fost valorificată informația deținută și elaborată de tocmai CCR, precum și abordarea similară pe teren agricol, nu doar forestier.
4. Nu în ultimul rând știm că începând cu anul 2013, prin Legea nr. 165/2013 prin art. 1 alin 3, art. 24 s-au pus condiții noi de reconstituire, limitând abuzurile asupra proprietății statului.
5. Toate terenurile lăsate la îndemâna Comisiilor Locale de fond funciar nu generează venituri „la vedere” Statului Roman – nefiind introduse în circuitul civil. Astfel statul și comunitățile locale sunt lipsite de sume importante de bani, resurse, locuri de munca, ceea ce afectează situațiile financiare ale acestora în mod direct.

Având în vedere cele precizate, Ciprian-Titi Stoica a solicitat răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Dacă în baza atribuțiilor CCR privind activitatea acestei instituții, așacum sunt aceste atribuții reglementate in Constituția României precum si a Legii 92/1994, art. 22 lit. a) și f) privind organizarea și funcționarea CCR, s-au efectuat misiuni de audit prin Camerele de Conturi Județene, sau prin Departamentele de Specialitate asupra fondului funciar al României așa cum este el definit de art. 1 din legea 18/1991.
2. Câte astfel de acțiuni au fost realizate?
3. La ce Instituții și Unități Administrativ Teritoriale au fost realizate aceste misiuni?
4. De care Camere de Conturi sau Departament de Specialitate au fost realizate misiunile?
5. Care sunt deficiențele constatate și riscurile asociate?
6. Care sunt măsurile lăsate ca recomandări?
7. Cate din aceste recomandări au fost implementate și care a fost impactul lor?
8. Modul  de prezentare în situațiile financiare ale comunelor/orașelor/municipiilor a terenurilor lăsate la dispoziția Comisiilor Locale de Fond Funciar, având în vedere suprafețele considerabile pe care acestea le dețin.
9. Dacă nu s-au realizat astfel de misiuni de audit, veți argumenta motivul neintroducerii în programul de activitate a unor astfel de misiuni invocând și actul normativ sau reglementator pe care vă bazați in afirmațiile pe care le veți face precum și instituțiile abilitate a le realiza – dacă este cazul.