Ungaria a ieșit din recesiune după ce creșterea economică a depășit estimările și băncile centrale din regiune au redus ratele dobânzilor pentru a stimula economiile. Economii majore din estul Uniunii Europene sunt în proces de redresare fragilă, deoarece reducerea inflației încurajează consumatorii să înceapă să cheltuiască din nou, potrivit Bloomberg, citat de Rador Radio România.
În trimestrul al treilea, Ungaria a înregistrat un avans de 0,9%, depășind așteptările, în timp ce Polonia a înregistrat cea mai mare creștere, de 1,4%, dintre statele membre UE pentru aceeași perioadă. Creșterea a continuat și în România și Bulgaria, fiecare înregistrând un ritm de dezvoltare de 0,4% față de trimestrul precedent.
Scăderea presiunii prețurilor a determinat băncile centrale de la Budapesta și Varșovia să înceapă să reducă ratele dobânzilor. Republica Cehă ar putea urma exemplul lor după o contracție economică neașteptată. Cu toate acestea, perspectivele rămân incerte, deoarece inflația va scădea lent în lunile următoare, iar producția este afectată de scăderea cererii în zona euro, un partener comercial important.
Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG din Viena, afirmă: „Regiunea se află într-o ușoară redresare, dar nu putem vorbi de o revenire puternică din cauza unui mediu extern neprietenos cu creșterea.”
Economia Ungariei a fost grav afectată, având cele mai mari rate ale inflației și ale dobânzilor din UE. Acestea au determinat cetățenii și companiile să-și reducă cheltuielile, iar ajutoarele de stat oferite de guvernul prim-ministrului Viktor Orban nu au avut un impact suficient. De asemenea, Ungaria se confruntă cu o problemă legată de fondurile UE de peste 30 de miliarde de dolari, care au fost suspendate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept și corupție.
Economiștii UniCredit Zsolt Becsey și Tibor Nagy observă că „consumul gospodăriilor și activitatea de investiții au rămas sub nivelurile anterioare, iar singurii factori care au susținut creșterea, într-o măsură limitată, au fost importurile, care au încetinit din cauza scăderii consumului intern și a îmbunătățirii ratelor de schimb”.
În ceea ce privește România și Polonia, România a reușit să facă față parțial provocărilor externe prin promovarea unor proiecte de infrastructură mult întârziate, cum ar fi autostrăzi și modernizarea spitalelor, pentru a atrage cât mai multe fonduri UE din bugetul 2014-2020. Guvernul de coaliție de la București se concentrează pe implementarea reformelor necesare în cadrul unui program de redresare post-pandemie, care oferă fonduri suplimentare UE atât pentru administrația publică, cât și pentru sectorul privat. Investițiile au fost principala forță motrice a creșterii în ultimele două trimestre.
În Polonia, o schimbare de putere în viitorul apropiat ar putea aduce acces la peste 35 de miliarde de euro din fondurile suspendate ale UE, conform declarațiilor lui Donald Tusk, cel mai probabil viitorul prim-ministru. În plus, se așteaptă o creștere a consumului intern în al treilea trimestru, în contextul unui nivel încă scăzut al șomajului. Economiștii de la PKO Bank Polski SA spun că „economia Poloniei a revenit pe o traiectorie de creștere și se așteaptă ca sfârșitul anului să aducă o continuare a redresării economice”.
