Deputatul PSD de Iași Vasile Cîtea a trimis o interpelare Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, prin care se arată îngrijorat de scăderea producției de petrol, cerând totodată găsirea de soluții pentru îmbunătățirea situației.
În ultimele luni am observat o serie de evoluții îngrijorătoare în sectorul petrolier din România, care solicită o abordare strategică și fermă pentru a asigura sustenabilitatea energetică a țării noastre. Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele opt luni ale anului 2024, producția de țiței a României a fost de 1,808 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 65.400 tep mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 3,5%. În paralel, importurile de țiței au totalizat 5,032 milioane tep, înregistrând de asemenea o scădere de 3,2%.
În acest context, ultimele prognoze publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o continuare a acestui declin până în anul 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%. Potrivit CNSP, această scădere constantă a producției de țiței este cauzată, în principal, de declinul natural al zăcămintelor și de menținerea unităților existente de producție, fără a fi completate cu investiții în noi capacități de extracție. Conform prognozelor, în 2024 producția de țiței va fi de 2,82 milioane tep, urmând să scadă la 2,74 milioane tep în 2025, 2,68 milioane tep în 2026 și 2,63 milioane tep în 2027. Această tendință negativă ar putea expune România unor riscuri majore în ceea ce privește securitatea energetică și stabilitatea economică.
Pe de altă parte, creșterea preconizată a importurilor de țiței ridică întrebări legate de strategia națională de asigurare a independenței energetice. În timp ce pentru anul 2024 este estimată o reducere a importurilor de țiței cu 13,7%, până la 6,34 milioane tep, prognozele indică o creștere anuală a acestora începând cu anul 2025. Conform CNSP, România va importa aproximativ 7 milioane tep în 2025 (creștere de 10,4%), 7,52 milioane tep în 2026 (creștere de 7,4%) și 7,8 milioane tep în 2027 (creștere de 7,8%). Consider că această dependență sporită de importurile de țiței reprezintă o vulnerabilitate pentru economia națională, în special în fața riscurilor externe și geopolitice.
Având în vedere aceste perspective, devine evidentă necesitatea unei strategii clare și coerente din partea Ministerului Energiei pentru a aborda provocările actuale și viitoare din sectorul petrolier.
În acest context, vă adresez următoarele întrebări:
1. Care sunt principalele politici și măsuri pe care Ministerul Energiei le are în vedere pentru a stimula investițiile în explorarea și dezvoltarea de noi zăcăminte de țiței în România, în special în contextul scăderii constante a producției interne?
2. Cum intenționează Ministerul să gestioneze dependența tot mai mare de importurile de țiței și să diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce vulnerabilitățile economice și geopolitice asociate acestei tendințe?
3. Ce inițiative sau programe sunt planificate pentru sprijinirea cercetării și dezvoltării unor tehnologii inovative de extracție, menite să sporească eficiența și sustenabilitatea exploatărilor petroliere din România?
