Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă ferm „tentativa de modificare iresponsabilă şi lipsită de loialitate constituțională a condiţiilor de pensionare ale magistraților”.
Într-un comunicat de presă, cele patru asociații profesionale transmit că „aşa-numitele „reforme” agresive, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, deja aflat la limita rezistenței, în condiţiile deficitului acut de judecători şi procurori, coroborat cu o diminuare evidentă şi îngrijorătoare a interesului pentru această profesie, din partea absolvenților facultăţilor de drept cu rezultate profesionale foarte bune şi bune, echivalează cu o sinucidere asistată a sistemului de justiție”.
Justiția, negociată politic la nivel european
„Instanțele sunt, în prezent, depopulate, existând deja 1.129 de posturi de judecători vacante, unele dintre instanţe desfăşurându-şi activitatea cu mai bine de jumătate din personal lipsă. Tot surplusul de dosare rămas este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii încă în activitate, însă consecințele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, soldate cu creșterea termenelor de soluționare a cauzelor şi scăderea calității actului de justiție, vor fi, în final, suportate tot de cetățenii români. Situaţia este dramatică şi la parchete, din perspectiva insuficienţei resurselor umane.
Desconsiderarea justiției, negocierea acesteia la masa politică europeană, în afara competențelor conferite Guvernelor şi Comisiei Europene, prin Constituție şi prin Tratatele Europene, șubrezirea constantă şi vădită a statutul magistraţilor au condus, în ultimii ani, la plecări masive din sistem, corelate cu scăderea dramatică a profesionalismului candidaților la concursurile de admitere în magistratură. Aşa s-a ajuns ca, de exemplu, din cele 580 locuri scoase la concurs în anul 2022, să rămână neocupate 141 de locuri, adică aproape 25%, chiar şi în condiţiile în care nota minimă de intrare a scăzut la șase.
În situaţia în care Comisia Europeană înțelege prin „justiție puternică” şi „stat de drept” un sistem obosit, lipsit de meritocrație, imprevizibil şi la mâna modificărilor politicianiste, atunci reprezentanții ei sunt datori să îşi asume răspunderea în faţa cetățenilor pentru modul în care funcționează justiția.
Consolidarea, previzibilitatea și stabilitatea statutului judecătorilor și procurorilor se numără printre direcțiile de acţiune asumate de noul Consiliu Superior al Magistraturii, în acord cu care este imperativ ca: „modificările legislative în materie să nu conducă la crearea unei discriminări negative pentru magistrații în funcţie, de natură a afecta previzibilitatea și stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativă să nu afecteze drepturile magistraților aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat, corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.”
Această cerință minimală, absolut necesară păstrării stabilității sistemului judiciar, a fost deja votată în adunările generale ale tuturor instanțelor de judecată, ce au adoptat unanim Hotărârea nr. 5 din data de 31 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie din Justiţie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”.
„Ignorarea cu totul a standardelor minime de dialog, transparență şi bună-credință”
De asemenea, în unanimitate s-a solicitat executivului și legislativului „să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia”.
În privinţa vârstei de pensionare, arătăm că direcţia de acţiune asumată în campania electorală a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii reflectă necesitatea unei corelări stringente a acesteia cu un volum de muncă adecvat şi cu condiţii decente de desfăşurare a activităţii în toate instanţele şi parchetele. Propunerea din spaţiul public privind pretinsa etapizare exclude, în esenţă, posibilitatea pensionării pentru colegi care au o vechime considerabilă exclusiv în magistratură, caracterul gradual fiind, prin urmare, doar clamat.
Referitor la cuantumul pensiei de serviciu a magistraţilor, în scrisoarea Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM), adresată Parlamentului și Guvernului României în septembrie 2019 (www.iaj-uim.org/iuw/wp-content/uploads/2019/09/EAJ-letter-Romania_Sept-2019.pdf), s-a evidenţiat că atât salariul, cât și pensia țin de demnitatea magistraților, pensia lor trebuind să fie în concordanță cu responsabilitățile categoriei profesionale din care fac parte. De asemenea, s-a subliniat aspectul important potrivit căruia o garanție a unui viitor sigur din punct de vedere financiar la pensie va fi un stimulent puternic pentru independență în perioada de activitate a unui judecător. Conform Cartei europene privind Statutul Judecătorilor, cuantumul pensiei acestora trebuie să fie la un nivel cât mai apropiat posibil de cuantumul ultimului salariu.
Ignorarea cu totul a standardelor minime de dialog, transparență şi bună-credință, reflectate prin amendamentele ce desconsideră fățiș toate cerințele legitime ale corpului de magistraţi denotă, în fond, ignorarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor români, pentru care accesul la justiție şi dreptul la un proces echitabil reprezintă garanția apărării libertăților lor fundamentale.
În consecinţă, având în vedere dezinteresul manifestat de executiv şi legislativ faţă de statutul magistraţilor, susținem adoptarea tuturor mijloacele legale necesare pentru apărarea acestuia, în scopul asigurării unui act de justiție eficient şi de calitate”, se arată în comunicatul semnat de jud. dr. Andreea Ciucă (AMR), jud. Dana Gîrbovan (UNJR), jud. Florica Roman (AJADO), proc. pens. Elena Iordache (APR).
